DNA a murit? Citiți și voi cum a îngropat omul lui Dragnea controlul Curții de Conturi la PSD referitor la cheltuirea banilor primiți din subvenția de la stat
DNA a murit? Citiți și voi cum a îngropat omul lui Dragnea controlul Curții de Conturi la PSD referitor la cheltuirea banilor primiți din subvenția de la stat.
Un departament al Curții de Conturi a notificat PSD în 2018 că va demara controlul privind utilizarea subvenției de la stat, însă președintele Curții, Mihai Busuioc, considerat un apropiat al fostului lider PSD, a făcut în așa fel, încât acest control să nu mai aibă loc, au declarat pentru G4Media.ro surse din instituție.
Potrivit acestora, Busuioc a transferat oficial în iunie 2019 competența de control de la departamentul care a inițiat controlul la alt departament, considerat obedient, și a anulat protocolul încheiat cu Autoritatea Electorală Permanentă privind exercitarea controlului comun.
Pe de altă parte, Curtea de Conturi susține, într-un răspuns pentru G4Media.ro, că instituția nu a demarat niciun control în 2018 la partidele politice. În răspunsul semnat de Mihail Cătălin Toderașcu, șef serviciu, Curtea de Conturi susține că protocolul cu AEP a fost anulat după ce Guvernul a modificat în luna mai, prin OUG, legea electorală, eliminând, între altele, obligativitatea efectuării de către Curtea de Conturi a controlului subvențiilor acordate partidelor politice, în mod simultan cu Autoritatea Electorală Permanentă.
Curtea de Conturi anunță, în răspunsul pentru G4Media.ro, că va realiza pe 26 august un control privind subvențiile acordate partidelor de la bugetul de stat ”în cadrul misiunii de audit financiar ce se va desfășura la Autoritatea Electorală Permanentă – instituție publică prin bugetul căreia se acordă subvențiile de la bugetul de stat către aceste formațiuni politice”.
Amintim că vicepreşedintele AEP, Marian Muhuleţ, a declarat că Autoritatea a suspendat în ianuarie controlul privind modul în care PSD a cheltuit banii pe care i-a primit din subvențiile acordate partidelor politice în 2017 ca urmare a unei adrese a Curții de Conturi, care cerea ca acest control să se facă în august 2019.
Ce susțin sursele G4Media.ro din Curtea de Conturi
Departamentul II din cadrul Curții de Conturi, condus de Dan Firtescu, a notificat PSD în 2018 că va demara controlul cu privire la utilizarea subvenției de la stat. Direcția II a verificat mereu subvenția primită de partide, deoarece are în competență de verificare și Ministerul Finanțelor, care alocă banii.
Surse din Curtea de Conturi susțin că președintele instituției, Mihai Busuioc, l-ar fi convocat pe directorul Alexandru Costache, care gestionează controlul la partide, și l-ar fi criticat și amenințat cu concedierea din cauză acțiunii de control la PSD.
Ulterior, Autoritatea Electorală Permanentă a anunțat că demarează la rândul ei verificări pentru control comun. Actele ar fi fost repartizate la Direcția II, iar Busuioc i-ar fi cerut lui Firtescu să le răspundă celor de la AEP că va efectua controlul abia anul viitor, deci în toamna lui 2019.
Firtescu ar fi refuzat, deoarece controlul era deja inițiat și planificat pentru 2018, iar în plus apăruse problema dosarului penal lui Mircea Drăghici, trezorierul PSD, acuzat că a cumpărat din banii de subvenție o limuzină de care beneficia, în realitate, soția sa.
În consecință, președintele Curții de Conturi i-ar fi cerut lui Petru Lakatos, șeful Departamentului VIII, să amâne controlul. Busuioc ar fi introdus apoi în plenul curții propunerea de amânare a controlului la PSD, printre multe alte puncte pe ordinea de zi.
Apoi, în iunie 2019, tot la inițiativa lui Busuioc, șeful Curții de Conturi a trecut competența de verificare a partidelor de la Departamentul III la Departamentul VIII. Motivarea ar fi fost că Departamentul VIII are în competența de verificare AEP. În plus, Busuoic a denunțat concomitent protocolul cu AEP, care a funcționat începând cu 2012 fără probleme.
Conform legii, Curtea de Conturi verifica modul de cheltuire a subvenției de către partide, iar AEP verifică dacă a fost corect stabilită, conform procentelor obținute de partide după alegeri.
Varianta Curții de Conturi: De ce a denuțat protocolul cu AEP
Curtea de Conuri susține, într-un răspuns pentru G4Media.ro, că protocolul cu AEP a fost denunțat pentru că legea electorală s-a schimbat. Astfel, la data încheierii protocolului cu AEP în 2012, legea prevedea ”exercitarea de către Curtea de Conturi a controlului privind subvențiile acordate de la bugetul de stat formațiunilor politice, în mod simultan cu Autoritatea Electorală Permanentă.”
Curtea de conturi susține că Guvernul a schimbat pe data de 8 mai legea electorală printr-un OUG care a modificat articolul 35 din legea electorală (334/2006) ” în sensul eliminării obligativității efectuării de către Curtea de Conturi a controlului subvențiilor acordate partidelor politice, în mod simultan cu Autoritatea Electorală Permanentă”.
Curtea de Conturi menționează în răspunsul său că proiectul OUG nr. 29/ 2019 a fost inițiat și elaborat de către Autoritatea Electorală Permanentă. ”În esență, modificările și completările aduse în timp actelor normative incidente atribuțiilor specifice celor două instituții (Curtea de Conturi și Autoritatea Electorală Permanentă) au creat un cadru legal de reglementare bine definit, astfel încât aplicarea Protocolului de colaborare încheiat cu Autoritatea Electorală Permanentă nu se mai justifica”, mai arată Curtea de Conturi în răspunsul pentru G4Media.ro.
Curtea susține că acesta a fost contextul în care Curtea de Conturi a decis, prin hotărârea 251 din 6 iunie 2019, cu unanimitate de voturi, încheierea valabilității protocolului încheiat cu AEP.
Curtea de Conturi precizează că își va exercita în continuare atribuțiile de control.
”Controlul privind subvențiile acordate de la bugetul de stat formațiunilor politice urmează a se realiza, începând cu data de 26.08.2019, în cadrul misiunii de audit financiar ce se va desfășura la Autoritatea Electorală Permanentă – instituție publice prin bugetul căreia se acordă subvențiile de la bugetul de stat către aceste formațiuni politice”, mai arată Curtea de Conturi.
Potrivit răspunsului către G4Media.ro, încetarea valabilității protocolului ”nu afectează și nu anulează efectuarea controalelor exercitate de către Curtea de Conturi privind subvențiile acordate de la bugetul de stat partidelor politice”.
De ce a trecut Busuioc controlul de la Direcția II la Direcția VIII
Curtea de Conturi susține că plenul curții a transferat competența de verificare de la Direcția II la Direcția VIII ”pentru realizarea unui control unitar, coerent și eficient, care să asigure conformitatea cu procedurile specifice de control/ audit și să ofere informații complete privind fundamentarea și utilizarea fondurilor publice acordate formațiunilor politice”.
Curtea mai precizează, în răspunsul pentru G4Media.ro, că pe parcursul anului 2018, ”Curtea de Conturi a României nu a demarat niciun control la partidele politice.”
Context.
DNA a anunțat pe data de 24 aprilie că Daniel Barbu (fostul șef al Autorității Electorale Permanente, care a candidat pe listele ALDE pentru Parlamentul European) a fost pus sub urmărire penală în dosarul lui Mircea Drăghici.
Fostul trezorier al PSD din mandatul de președinte al lui Liviu Dragnea este acuzat că a folosit fonduri de la partid în interes personal, pentru cumpărarea unei case și a unei mașini de lux pentru soția sa.
Procurorii îl acuză pe Barbu că, în calitate de președinte al AEP, a încălcat legislația privind urmărirea destinației subvențiilor acordate formațiunilor politice.
Mai exact, DNA susține că Daniel Barbu ar fi stopat un control la un partid după ce trezorierul partidului i-ar fi cerut acest lucru. În plus, procurorii susțin că Barbu nu a făcut verificările anuale cerute de lege privind respectarea prevederilor legale referitoare la venituri (inclusiv cele provenite din fonduri publice, subvenții) și cheltuieli.
Comunicatul DNA nu precizează numele partidului și al trezorierului, dar face referire la un dosar în care este urmărit penal Mircea Drăghici, trezorierul PSD.
DNA arată într-un comunicat de presă că ”deși a luat cunoștință prin angajații AEP de ”unele nereguli cu referire la utilizarea subvențiilor ”, nu a fost de acord cu solicitarea unuia dintre angajați săi de a se relua controalele suspendate din dispoziția sa, preferând să își dea demisia în data de 27.02.2019 din funcția de președinte al AEP”.
În octombrie 2018, publicația Newsweek.ro a dezvăluit, în exclusivitate, că banii primiți ca subvenție de la stat, nu au fost cheltuiți în scopul prevăzut de lege, ci în beneficiul apropiaților lui Liviu Dragnea.
Primul pe listă ar fi chiar Mircea Drăghici, unul dintre inițiatorii modificării, un parlamentar trimis în judecată pentru fapte de corupție.
Cele mai mari subvenții din UE
Subvențiile primite de partide au crescut substanțial ca urmare a modificării legii electorale în 2018.
Autoritatea Electorală Permanentă a anunţat marţi că, în luna iunie a acestui an, a acordat subvenţii partidelor politice în valoare totală de 28.752.259,34 lei.
PSD a primit 16.361.358,62 lei, Partidul Naţional Liberal – 7.496.157,59 lei, iar Uniunea Salvaţi România – 2.204.416,31 lei. Partidul Alianţa Liberalilor şi Democraţilor a primit, în iunie, 1.629.367,68 lei, Partidul Mişcarea Populară – 1.060.959,14 lei, iar Uniunea Naţională pentru Progresul României – 43.754,14 lei.
Expert Forum (EFOR) a atras atenția, într-un raport, că România plăteşte partidelor politice una dintre cele mai mari subvenţii din Uniunea Europeană, aceasta fiind în 2018 de 37 de milioane de euro, şi susţine că este nevoie de reguli mai clare pentru asigurarea transparenţei cheltuirii banilor, transmite Agerpres.
Conform unui comunicat transmis vineri AGERPRES, Expert Forum precizează că legislaţia modificată în 2018 a condus la o creştere de peste 20 de ori faţă de cele din urmă cu 10 ani a sumelor alocate partidelor, mult peste rata inflaţiei sau a creşterii PIB.
EFOR susţine că nivelul maxim ar putea ajunge, teoretic, la 400 milioane lei.
