În timp ce Ucraina se confruntă cu întunericul și frigul ca urmare a săptămânilor de lovituri țintite cu drone și rachete rusești, Moscova se bucură de decorațiuni luminoase extinse pentru a sărbători Anul Nou care vine. Dar analiștii spun că până și pentru propagandiștii lui Putin aceste distrugeri de infrastuctură civilă sunt greu de vândut chiar și publicului intern.

Președintele Vladimir Putin a declarat vineri că atacurile Rusiei asupra infrastructurii ucrainene sunt „inevitabile”, deoarece Kremlinul a respins condițiile de negocieri ale președintelui american Joe Biden și a avertizat că atacul va continua.

După ce a suferit înfrângeri militare umilitoare în timpul a ceea ce a devenit cel mai mare conflict armat din Europa de la al Doilea Război Mondial, Rusia a început să vizeze infrastructura energetică ucraineană în octombrie, provocând pene de curent.

Vorbind cu cancelarul german Olaf Scholz pentru prima dată de la jumătatea lunii septembrie, Putin a criticat ceea ce el a numit politicile „distructive” ale Occidentului în Ucraina și a spus că atacurile rusești sunt un răspuns la atacurile „provocatoare” de la Kiev.

Moscova „s-a abținut mult de la lovituri cu rachete de precizie împotriva anumitor ținte de pe teritoriul Ucrainei”, a spus Putin lui Scholz.

„Dar acum astfel de măsuri au devenit un răspuns forțat și inevitabil la atacurile provocatoare ale Kievului asupra infrastructurii civile a Rusiei”, a spus Kremlinul, referindu-se în special la atacul din octombrie asupra unui pod care leagă Crimeea anexată de Moscova de Rusia continentală.

În timpul convorbirii de o oră cu Putin , Scholz „l-a îndemnat președintele rus să vină cât mai repede posibil la o soluție diplomatică care să includă retragerea trupelor ruse”, a spus purtătorul de cuvânt al liderului german Steffen Hebestreit.

Putin a cerut Berlinului „să-și reconsidere abordările în contextul evenimentelor din Ucraina”, a spus Kremlinul.

El a acuzat Occidentul că desfășoară politici „distructive” în Ucraina, subliniind că ajutorul său politic și financiar „conduce la faptul că Kievul respinge complet ideea oricăror negocieri”.

De asemenea, Kremlinul a indicat că Moscova nu este dispusă pentru discuții despre Ucraina, după ce Biden a spus că ar fi dispus să se așeze cu Putin dacă liderul rus ar vrea cu adevărat să pună capăt luptei.

Kremlinul a crezut că va captura cu uşurinţă Ucraina şi va cuceri Kievu l în câteva zile, dar acum, după mai bine de nouă luni de la începutul războiului său dezastruos în Ucraina, noua strategie rusă de a viza infrastructura ce aduce lumină, căldură şi apă în milioane de case ucrainene dezvăluie propria slăbiciune a Rusiei şi disperarea sa în faţa unei rezistenţe ucrainene sfidătoare, scrie Andrew Roth, corespondentul la Moscova al cotidianului "The Guardian".

Când şi când, oficialii ruşi compară distrugerile din oraşele ucrainene şi strategia folosită cu cele din al Doilea Război Mondial şi aproape că recunosc o tactică a pământului pârjolit.

La conferinţă de presă anuală susţinută joi, ministrul de externe, Serghei Lavrov, a primit o întrebare incomodă despre bombardarea Hersonului, un oraş pe care a pretins că l-a anexat în septembrie şi din care armata rusă s-a retras apoi în noiembrie, iar acum îl bombardează în mod regulat de pe malul opus al fluviului Nipru. "Cum puteţi justifica atacurile cu rachete asupra populaţiei civile, a infrastructurii, privarea oamenilor de accesul la apă şi electricitate, inclusiv în zona Herson, pe care Rusia o consideră teritoriul său?", a fost întrebat Lavrov. "Oraşul Stalingrad a fost teritoriul nostru", a răspuns Lavrov, referindu-se la oraşul modern Volgograd, care a fost scena celei mai sângeroase bătălii din cel de-al Doilea Război Mondial. "I-am lovit pe germani în aşa fel încât au fugit de acolo", a argumentat Lavrov.

Misiune grea pentru propagandiștii lui Putin

Experţii şi propagandiştii ruşi de top au recunoscut în mod deschis că Rusia nu are altă strategie: de la planul de a captura Ucraina, s-a trecut acum la un plan de a paraliza pur şi simplu ţara. Făcând acest lucru, spun ei publicului, Rusia s-ar proteja ca să nu sufere, în fapt, o înfrângere şi mai mare.

"Ei plănuiesc să ne ia Crimeea", a proclamat Margarita Simonian, şefa televiziunii Russia Today.

Deşi nu există indicii că Ucraina ar plănui o operaţiune iminentă spre Crimeea, au început să apară fortificaţii de-a lungul frontului rusesc al conflictului, ceea ce arată că ruşii se străduiesc să-şi pastreze terenul.

"Şi noi facem singurul lucru pe care îl putem face în această situaţie: îi bombardăm. Îi bombardăm în fiecare zi. Le bombardăm infrastructura. Dumnezeu ştie că nu este ceea ce ne-am dorit. Ştiu că nici liderii noştri nu şi-au dorit acest lucru", a spus Simonian.

Fie că este sau nu cazul, este clar că Rusia a abandonat pretenţiile unui război purtat cu reţinere. Potrivit planurilor raportate de RUSI, Rusia se află pe un teritoriu necunoscut: serviciul său de securitate FSB nu s-a deranjat niciodată să facă planuri alternative şi nici nu a avut în vedere un alt rezultat decât propriul succes.

Dar noua strategie, care vizează infrastructura civilă, este mai greu de vândut publicului rus. O persoană care ocupă o funcţie de conducere la o agenţie media de stat a declarat că editorii au fost încurajaţi să se concentreze asupra modului în care loviturile afectează armata ucraineană şi să nu zăbovească asupra impactului lor umanitar.

Pe de altă parte, există mesaje contradictorii. Oficiali de rang înalt, precum fostul preşedinte Dmitri Medvedev, au jubilat în mod deschis la dezastrul umanitar cu care se confruntă Ucraina, scriind că mai întâi Rusia trebuie să câştige, iar după aceea "vom rezolva problema luminilor". Cu toate acestea, la televizor, marionetele care susţin războiul se concentrează pe cele mai pesimiste scenarii, în timp ce Rusia continuă să cedeze teren şi pare să nu aibă un răspuns pentru a contracara avansul ucrainean.

Vladimir Soloviev, popularul prezentator de televiziune, aduce în mod regulat în discuţie posibilitatea ca Rusia să folosească o armă nucleară, dacă simte că peninsula Crimeea, anexată ilegal în 2014, este ameninţată. Alţii folosesc argumente similare pentru a încerca să întărească încrederea naţională, susţinând că ţara este pe punctul de a fi sfâşiată. "Ce ne pasă dacă un alt cartier al Kievului rămâne fără lumină sau dispare?", a declarat Simonian în timpul unei emisiuni cu Soloviev. În plus, ea a avertizat că liderii ruşi ar putea fi trimişi în faţa unui tribunal de la Haga, dacă ar pierde războiul. Logica ei este simplă: Rusia nu mai are cale de întoarcere acum.

În acest timp, Ucraina se confruntă cu întunericul și frigul ca urmare a săptămânilor de lovituri țintite cu drone și rachete rusești, iar Moscova se bucură de decorațiuni luminoase extinse pentru a sărbători Anul Nou care vine, scrie Moscow Times.