La 85 de ani, vârstă pe care ar urma să o împlinească pe 18 mai, Constantin Niculescu, președintele Automobil Clubul Român (o organizație-simbol în perioada de dinainte de 1989), este dat dispărut de către subalterni.

Niculescu, într-o fotografie mai veche

Fost parlamentar și candidat la președinția României, Niculescu nu a mai fost văzut în sediul central al ACR, situat în Piața Romană, în acest an. Versiunea dispariției din spațiul public este susținută și de rivalii săi. Fostul pilot de raliuri Ovidiu Mazilu, care a vrut să-l înfrunte pe Niculescu la alegeri, dar i-a fost refuzată candidatura, a scris pe contul său de Facebook :

„Pierdut președinte ACR. Îl declar nul! Tot mai mulți cunoscuți mă sună să-mi spună că Niculescu ar fi pe ducă. Nu a mai fost pe la sediu și n-a mai răspuns la telefon de mult timp. Ar fi conform unora la terapie intensivă, alții chiar zic că ar fi în comă, ținut pe aparate. N-ar fi exclus, pentru că încă de pe la jumătatea anului trecut, omul era într-o stare absolut deplorabilă. L-am auzit: vorbea stins, ca de pe altă lume, nu era coerent, nu era în stare să ducă o propoziție la bun sfârșit”.

„Adevărul” a căutat să limpezească zvonurile privind starea de sănătate lui Niculescu, dar s-a lovit de opacitatea funcționarilor din ACR. Lucia Ghinja, șefa lui de cabinet, n-a răspuns mesajului primit pe telefon. Și sora ei, Sorina Mihăilescu, directoare economică la ACR, s-a eschivat, nedorind să răspundă întrebărilor pe motiv de oră târzie (20.00). De asemenea, la numărul atribuit lui Niculescu nu răspunde nimeni.

Sediile produc bani din chirii

Aflat de aproape 6 decenii în instituție, Constantin Niculescu conduce ACR fără să fi avut vreodată contracandidat la alegeri. Iar asta pentru că a reușit să le blocheze tuturor candidatura. Organizația și-a pierdut din influență după Revoluție, dar miza rămâne una importantă.

ACR dispune de un patrimoniu impresionant (de ordinul milioanelor de euro), cu sedii situate în toată țara care produc bani din chirii, precum și un vapor ( hotel plutitor ) botezat după numele șefului. Intrată la apă în perioada post-revoluționară, ACR se mărginește să organizeze curse auto minore și ține cursuri de îndemânare prin poligoane.

Anchilozată și nereformată în România, ACR are o forță redutabilă în străinătate. Deține două voturi la alegerile pentru președintele FIA (Federația Internațională a Automobilului). FIA are o componentă de Turism și o alta de Sport. La ambele, voturile României vin de la ACR.

Din 2019, Niculescu a propulsat-o în poziția de „copilot”, ca prim-vicepreședinte la ACR, pe fiica sa, Elena Corina Niculescu Slaff, plănuind să-i transfere puterea ca într-o dinastie. Slaff este stabilită în SUA și vine rar prin România, dar îi surâde noua funcție, spun cunoscătorii.

Reales anul trecut pentru următorul cincinal

Pe 21 iunie 2024, Niculescu și-a prelungit domnia. A fost reales în unanimitate pentru un mandat de 5 ani la ACR. În trecut, Niculescu a fost reconfirmat cu aplauze, cazul alegerilor din 2014, ținute la Alba Iulia. Niculescu a fost candidat la președinția României în 1996 și a fost deputat PDSR (actualul PSD) în legislatura 2000-2004, ales pe listele partidului în Tulcea.

Niculescu este președinte la ACR din 1995, intrând în organizație în 1967, dar a deținut funcții de conducere, unele mai mici, începând cu anul 1978. Comparativ, în România, dictatorul Nicolae Ceaușescu a condus țara timp de 22 de ani, perioada 1967-1989, ca șef al Consiliului de Stat în primă fază, apoi din 1974 - ca președinte al Republicii Socialiste România. Niculescu a intrat în ACR acum 58 de ani și o conduce de 30 de ani.

Președinții executivi ai ACR

Principele George Valentin Bibescu (- 22 martie 1924)

Ion M. Mitilineu (22 martie 1924 - iulie 1946)

Constantin Niculescu (1995 - prezent)

Președinții de onoare ai ACR

Regele Ferdinand I

Principesa Maria

Carol al II-lea

Regele Mihai, 1940-1947