„Am vorbit despre sprijinirea de către Federaţia Rusă a tranziţiei politice în Mali, iar eu am salutat calitatea parteneriatului nostru care respectă suveranitatea Mali şi aspiraţiile populaţiei”, a anunţat miercuri, pe reţele de socializare, preşedintele Assimi Goïta.

Coloneii, care au preluat puterea cu forţa în august 2020 într-o ţară cu probleme de securitate, au decis să se despartă de vechiul aliat francez angajat împotriva jihadiştilor din 2013 şi să relanseze o cooperare cu Rusia.

Armata din Mali a primit marţi noi echipamente militare - inclusiv cinci avioane şi un elicopter de luptă - într-o ceremonie oficială, în prezenţa şefului juntei şi unor diplomaţi ruşi, în care a fost lăudat „parteneriatul benefic ambelor părţi cu Federaţia Rusă”.

Mali a primit, de la începutul anului, numeroşi „instructori” militari ruşi.

Partenerii din Occident ai Mali denunţă recurgerea de către juntă la serviciile controversatei societăţi private paramilitare ruse Wagner.

Junta dezminte aceste acuzaţii şi vorbeşte despre un parteneriat cu armata rusă.

Rusia a recunoscut în mai o prezenţă a Wagner în Mali, „pe o bază comercială”.

Colonelul Assimi Goïta i-a primit miercuri pe vicesecretara generală a ONU Amina J. Mohammed şi pe şeful Biroului ONU în Africa de vest şi Sahel Mahamat Saleh Annadif, în contextul unor tensiuni cu Naţiunile Unite.

Ei au discutat despre „preocupări comune”, potrivit preşedinţiei Mali.

Amina J. Mohammed a fost primită anterior la Abidjan, în Coasta de Fildeş, declară o sursă diplomatică AFP.

De o lună, 49 de militari din Coasta de Fildeş sunt deţinuţi la Bamako. Ei sunt acuzaţi de militarii aflaţi la putere în Mali de faptul că sunt „mercenari”, o acuzaţie respinsă de Abidjan, care dă asigurări că se aflau într-o misiune ONU.

Mali a intrat în haos în 2012, în urma răspândirii jihadismului.

Patruzeci şi doi de militari din Mali au fost ucişi duminică în nord-estul ţării, în apropiere de frontiera cu Burkina Faso şi Niger, cel mai sângeros atac din 2019 încoace atribuit unor jihadişti.