Discursul de marți în care președintele Franței, Emmanuel Macron, a prezentat o serie de propuneri pentru 'refondarea' Uniunii Europene, el pledând în ansamblu pentru o aprofundare a integrării europene, dar în același timp și pentru o Europă cu mai multe viteze, a stârnit reacții diverse în presa europeană sintetizată miercuri de publicația Le Courrier International, unele media elogiind inițiativa vizionară a șefului statului francez, în timp ce altele pun la îndoială realismul numeroaselor propuneri avansate sau evidențiază unele contradicții.

Astfel, cotidianul britanic The Guardian salută tentativa președintelui francez de a 'reda vigoare spiritului european, la fel cum au făcut părinții fondatori (ai Europei) după dezastrul celor două războaie din secolul XX'. Susținut la două zile după alegerile din Germania, care au confirmat avansul extremei-drepte, discursul nu a dezamăgit 'și vine la fix, cu o viziune pe termen lung', consideră The Guardian.

Președintele francez a enunțat o varietate de propuneri și s-a pronunțat pentru o Europă cu mai multe viteze pentru a accelera integrarea, dar și-a luat totodată precauțiile necesare, el știind că Angela Merkel, cea alături de care dorește să piloteze Europa, se află în fața unor negocieri delicate pentru formarea unei majorități, mai notează ziarul britanic de stânga.

La rândul său, cotidianul belgian La Libre Belgique apreciază că inițiativa lui Macron este una rară, chiar neobișnuită pentru un șef de stat francez, care însă știe că propunerile sale nu vor întruni unanimitatea în UE.

'Magnificul discurs al lui Macron', scrie foarte pro-europeanul ziar italian Il Foglio, care nu știe ce cuvinte mai puternice să folosească pentru a lăuda 'energia' și 'voluntarismul' președintelui francez care a apărat refondarea Europei 'într-un mod lucid și convingător, în numele Franței și al popoarelor neglijate de elite și de birocrațiile anchilozate'. Macron 'a părut a fi un bărbat de stat, un bărbat de super-stat, cum rareori se naște într-una sau două generații', mai scrie Il Foglio.

În Spania, cotidianul El Periódico vede în discursul lui Macron 'sfârșitul unei epoci și începutul unui nou orizont' pentru Uniunea Europeană, remarcând în special propunerea privind organizarea unor 'convenții democratice' în cadrul cărora cetățenii europeni se vor putea exprima în legătura cu reforma blocului comunitar. 'Această 'metodă Macron', pe care a folosit-o și în elaborarea programului său electoral, ar putea fi în egală măsură medicamentul care îi trebuie unei Europe bolnave de un deficit de democrație, slăbită de sentimentul că cetățenii sunt excluși din dezbaterea politică', apreciază El Periódico.

Dar nu toate publicațiile europene au cuvinte de laudă pentru discursul lui Macron despre 'refondarea' Europei. 'Macron lansează un apel pentru mai multă integrare în UE, cu o armată comună și o politică europeană de azil' în care un oficiu european 'va decide câți migranți vor fi primiți în Europa și unde vor fi aceștia distribuiți', subliniază tabloidul britanic The Daily Mail, un susținător îndârjit al Brexitului și care notează că în contextul propunerilor avansate de Macron este cu atât mai bine că Marea Britanie va ieși din UE și își va putea apăra de acum înainte suveranitatea în fața deciziilor luate la Bruxelles.

Și site-ul italian de știri Linkiesta, deși convins de meritele lui Emmanuel Macron, scrie despre un discurs 'care a semănat cu o disertație școlară — contradictorie, confuză și veleitară pe tema 'Povestește Europa visurilor tale' '. Președintele francez a avansat multe idei frumoase, 'păcat însă că nu ne-a explicat și cum le va pune în practică', punctează Linkiesta înainte de a avertiza: 'Nu vă îndrăgostiți de Macron, acest 'golden boy' francez. Pentru că riscați să fiți dezamăgiți'.

În estul Europei, cotidianul economic polonez Rzeczpospolita remarcă: 'În discursul său de la Sorbona, Emmanuel Macron a vorbit cu abundență despre necesitatea creării fundamentelor unei minunate Europe comune, nouă, puternică, suverană și Dumnezeu mai știe cum... Totuși, bugetul comun al zonei euro, obiectivul principal al președintelui francez până nu demult, a fost acum menționat după cel numeric și al apărării și după cooperarea în materie de informații'.

Cotidianul polonez mai notează că după alegerile din Germania, care vor aduce în coaliția guvernamentală partidul liberal FDP, ce se opune unei integrări mai aprofundate a zonei euro, Emmanuel Macron 'a recunoscut că s-a fript' și că 'nu mai rămâne mare lucru din marile sale desene ale unei zone euro finanțate de contribuabilii germani'.

La Budapesta, portalul Index evidențiază unele dintre propunerile lui Macron ce riscă să nu convină guvernului ungar, cum ar fi armonizarea impozitării companiilor la nivel european — în contextul în care Ungaria este acuzată de dumping fiscal — sau armonizarea normelor ce au legătură cu statutul lucrătorilor detașați, nemaivorbind despre ideea de politică comună de azil pe care premierul Viktor Orban nu ar accepta-o vreodată.

'Macron a vorbit despre multe lucruri, dar nu a spus nimic nou sau important', consideră cronicarul ungar Sándor Faggyas, care critică 'bla-bla-ul reformist' al președintelui francez, precum și înclinația sa 'de a pune laolaltă (...) vorbele frumoase și recomandările utopice și riscante, prezentând în același timp viziunea sa visată asupra zonei euro'.

'Macron decupează UE. Fără Cehia', scrie pe prima pagină cotidianul ceh Mlada fronta Dnes (MF Dnes), ce rezumă discursul șefului statului francez în felul următor: 'Cei lenți nu au dreptul să-i întârzie pe cei rapizi', referire la propunerea sa privind Europa cu mai multe viteze.

MF Dnes mai atrage atenția și asupra unei alte provocări pentru Cehia și pentru toate statele central și est-europene, și anume 'dorința sa de a impune un salariu european minim și armonizarea ajutoarelor sociale'. Cotidianul ceh apreciază totuși că 'spre deosebire de alte ocazii, președintele francez măcar a evitat remarcile negative la adresa țărilor Europei Centrale'.

Cotidianul german Die Welt se arată uimit de lista lungă cu propuneri ale președintelui francez: politică de apărare comună, procuror european însărcinat cu combaterea terorismului, grup european pentru protecția civilă, poliție europeană a frontierelor, autoritate europeană în materie de azi, etc. În plus, Macron dorește să crească ajutorul european pentru dezvoltare, în special pentru Africa, să reformeze politicile agricole și energetice și să dezvolte Europa într-un peisaj al inovației numerice.

'Politicienii europeni modești nu au reușit niciodată să realizeze vreo schimbare în vreunul dintre aceste domenii, dar modestia nu este cea mai importantă trăsătură a lui Macron', scrie ironic Die Welt, care totuși apreciază apoi că, chiar dacă vrea să facă prea mult într-un timp prea scurt, măcar vrea să facă ceva să scoată Europa din stagnarea actuală.

Dar și cotidianul portughez Publico critică abundența de propuneri care 'sufocă mesajul principal' din discursul rostit de Macron la Universitatea Sorbona. Iar mesajul reținut de acest cotidian 'este că mai degrabă Franța decât Germania va răspunde marilor provocări' ale Uniunii Europene.

Revenind în Spania, publicația El Pais amintește că a mai existat un președinte francez care a vorbit despre o 'refondare', nu a UE, ci a capitalismului — Nicolas Sarkozy în anul 2008 — dar nimic nu s-a întâmplat. 'Emmanuel Macron trebuie să dovedească faptul că este capabil să declanșeze reformele pe care le-a promis și, înainte de toate, că este capabil să o convingă pe Merkel de necesitatea activării acestei varietăți de măsuri pe care o propune', conchide El Pais.

AGERPRES