Directorul Oracle, Sorin Mîndruțescu, plasat sub control judiciar pe cauțiune de 500.000 de euro/E acuzat că ar fi primit mită 869 de mii de euro de la firme private pentru subcontractări/Ar fi fost denunțat și de Irina Socol de la Siveco
Directorul Oracle, Sorin Mîndruțescu, plasat sub control judiciar pe cauțiune de 500.000 de euro/E acuzat ca ar fi primit mită 869 de mii de euro de la firme private pentru subcontractări/Ar fi fost denunțat și de Irina Socol de la Siveco.
Sorin Mîndruțescu, CEO Oracle România, a fost plasat sub control judiciar de DNA pe cauțiune de jumătate de milion de euro, au declarat surse judiciare pentru G4Media.ro . El are termen până vineri să achite cauțiunea în bani sau să depună o garanție imobiliară.
Potrivit acelorași surse, Mîndruțescu este acuzat de DNA că ar fi primit mită 869 de mii de euro de la mai multe firme private ca să le acorde contracte din partea Oracle România. Ar fi vorba de subcontractări pentru servicii de furnizare de hardware, software și de monitorizare.
Potrivit surselor G4media, CEO-ul Oracle România este acuzat de 8 fapte de luare de mită de la mai multe firme IT, ale căror reprezentanți l-ar fi denunțat la DNA. Printre denunțători ar fi și Irina Socol de la Siveco România. Două dintre firmele de la care ar fi luat mită Mîndruțescu ar fi Siveco și Novensys Corporation.
Printre contractele Oracle verificate de procurori ar fi cele privind furnizarea de echipamente hardware și programe software către Novensys Corporation, între 2010 și 2013. Oracle și Novensys ar fi colaborat pentru un contract al Companiei de autostrăzi, actuala CNAIR, privind sistemul informatic de emitere al rovinietei .
Potrivit surselor G4media, Sorin Mînduțescu nu a dat declarații în fața procurorilor DNA. El s-ar fi arătat surprins de cel puțin 3 dintre cele 8 acuzații de luare de mită.
Dosarul privind posibilă corupție între companii private este o premieră în România.
Context. Codul Penal sancționează nu doar corupția funcționarilor statului, ci și corupția din mediul privat. Astfel, potrivit articolului 308 din CP, ”Dispozițiile art. 289–292 și ale art. 297–301 privitoare la funcționarii publici se aplică în mod corespunzător și faptelor săvârșite de către sau în legătură cu persoanele care exercită, permanent sau temporar, cu sau fără o remunerație, o însărcinare de orice natură în serviciul unei persoane fizice dintre cele prevăzute în art. 175 alin. (2) sau în cadrul oricărei persoane juridice.”
Potrivit specialiștilor în drept consultați de G4Media.ro, și Convenția penală asupra corupției, ratificată de România prin legea nr 27/202, prevede la articolul 7: „Fiecare parte adoptă măsurile legislative şi alte măsuri care se dovedesc necesare pentru a incrimina ca infracţiune, conform dreptului său intern, dacă s-a săvârşit cu intenţie, în cadrul unei activităţi comerciale, fapta de a promite sau de a da, direct ori indirect, orice folos necuvenit oricărei persoane care conduce sau lucrează pentru o entitate din sectorul privat, pentru aceasta sau pentru o altă persoană, cu scopul ca aceasta să îndeplinească sau să se abţină să îndeplinească un act, cu încălcarea obligaţiilor sale”.
