Directorul Muzeului Național de Artă , despre restituirea lucrărilor de artă: Vizitați-ne repede, s-ar putea să nu mai aveți ce vedea
Directorul general al Muzeului Național de Artă al României (MNAR), Roxana Theodorescu, i-a invitat miercuri, la întâlnirea cu reprezentanții instituțiilor de cultură din Capitală, pe senatorii Comisiei de cultură să viziteze cât de curând muzeul, pentru că patrimoniul instituției nu a fost protejat și din cauza restituirii lucrărilor de artă s-ar putea să nu mai aibă ce vedea.
"Vă invit să vizitați cât de repede se poate muzeul nostru, pentru că în ritmul în care restituim lucrările, s-ar putea ca într-un viitor nu foarte îndepărtat să nu mai aveți ce vedea. În ultimii ani, acest patrimoniu a fost departe de a fi protejat", a afirmat Theodorescu, la Palatul Parlamentului.
Ea a precizat că din anul 2000, MNAR a restituit 2.000 de lucrări, în majoritatea lor plasate în tezaur, în viitorul foarte apropiat urmează să restituie 253 și alte câteva sute sunt în litigii "care nu iau în considerare istoria colecționismului în România" și că aceste colecții au fost donate înaintea celui de-al Doilea Război Mondial. Theodorescu a sugerat o analiză la nivelul muzeelor din țară pentru a afla câte lucrări au fost restituite din colecțiile statului.
"Pe de altă parte, în această luptă, care i-a impresionat, în cele din urmă, chiar și pe cei de la Curtea de Conturi, care au făcut diligențe pe lângă Ministerul Culturii să modifice această lege (n.r. — Legea 182 privind protecția patrimoniului cultural mobil), practic, noi nu am fost susținuți de nimeni. Rareori de Ministerul Culturii, niciodată de Ministerul Finanțelor și, pe cale de consecință, nu ni s-au admis probe, cum este cazul notoriu al Cumințeniei (n.r. — Cumințenia Pământului), nu ni s-au admis acte, nu ni s-au admis martori și s-au pierdut procesele. Din punct de vedere al asistenței juridice a muzeului, nu s-a găsit nici cea mai mică falie, pentru că am fost controlați o jumătate de an de Corpul de Control al Primului-Ministru și de Curtea de Conturi", a adăugat Roxana Theodorescu.
Directorul MNAR a explicat că bunurile au fost restituite unor "cumpărători de drepturi litigioase" care s-au angajat să declare la Direcția Patrimoniu a Municipiului București că sunt deținătorii unor piese clasate tezaur.
"Nu știu dacă au făcut-o sau nu. Ceea ce știu este că Direcția de Cultură a Municipiului București nu a controlat nici o singură dată dacă aceste lucrări clasate în tezaur și restituite de noi sunt protejate, sunt ținute într-un microclimat optim, cum cere legea. Pe cale de consecință, mă opresc aici, atrăgându-vă atenția că la ora la care vorbim sunt alte lucrări în litigiu, între care (...) Muzeul Zambaccian, imobil și colecții, unde sunt singurii impresioniști de valoare din România. (...) Situația este mai mult decât gravă", a subliniat Theodorescu.
Ea a menționat că printre propunerile înainte de MNAR se numără aceea ca în aceste procese statul să fie reprezentat de un procuror.
"Noi am înaintat niște propuneri. (...) Una dintre ele ar fi ca în aceste procese care apără valori, practic, pe care nu le putem evalua să fie statul reprezentat de un procuror, care poate altfel face rost de probe, care poate susține altfel cauzele, pentru că sunt motivații ale instanțelor pe care nici controlorii Curții de Conturi nu le-au înțeles", a spus directorul MNAR.
Roxana Theodorescu a subliniat că nu știe o altă țară care să fi restituit operele de artă și că în cazul în care colecțiile Dona vor fi restituite de instanță MNAR, nimeni nu mai știe unde se află.
"După știința mea, România este singura țară care a restituit opere de artă și nu i-a despăgubit în bani pe aceia care au dovedit că le-au fost confiscate lucrări. (...) Una dintre colecțiile restituite face obiectul unei cercetări penale, pentru că s-au vândut de mai multe ori drepturile litigioase, pe parcursul acestei operațiuni, s-au descoperit niște acte notariale care sunt dubioase. Vă asigur că (...) dacă se va câștiga acest proces și se va ajunge la concluzia că aceste opere trebuie restituite, nimeni niciodată nu va mai reface această colecție de 247 de lucrări (colecțiile Dona — n.r.), despre care nu mai știe nimeni unde se află", a afirmat directorul MNAR.
AGERPRES
