Acest an agricol se conturează a fi unul dintre cei mai secetoși din istorie, afectând sever culturile prășitoare, precum porumbul și floarea-soarelui, a declarat directorul general al ANM, Elena Mateescu.

2024 va fi unul din cei mai secetoși ani agricoli - Foto Arhivă

„Avem secetă pedologică extremă în bună parte din ţară, dar cele mai afectate zone în care deficitul de apă este unul extrem sunt Oltenia, Muntenia, Dobrogea şi estul Moldovei, vestul Banatului şi al Crişanei. Culturile cele mai afectate sunt porumbul şi floarea soarelui. Putem spune că din cele aproape 11 luni, de la 1 septembrie 2023, când a început anul agricol curent şi până când se termină la 31 august 2024, şapte luni cantităţile de precipitaţii au fost deficitare şi trei luni la rând, din mai, iunie şi iulie, vorbim în medie de cantităţi sub normele lunare. Deci, va fi unul dintre cei mai secetoşi ani agricoli, în special pentru culturile prăşitoare", a precizat Elena Mateescu, potrivit Agerpres.

Ea a explicat că specialiștii ANM elaborează frecvent prognoze agrometeorologice și analizează intensitatea stresului termic în agricultură, identificând pragul de arșiță la 32 de grade Celsius.

„În condiţiile în care am valori peste acest prag, atunci plantele sunt afectate de stresul termic”, a adăugat şefa ANM.

Potrivit prognozei agrometeorologice emise de ANM pentru perioada 27 iulie - 2 august, conținutul de umiditate din sol, în cultura de porumb neirigat, pe adâncimea de 0-100 cm, va fi scăzut și foarte scăzut (secetă pedologică moderată, puternică și extremă) în Maramureș, Oltenia, Muntenia, Dobrogea, majoritatea Moldovei, Crișana și Banat, și izolat în centrul și sudul Transilvaniei. În zone agricole extinse din Transilvania, vestul, nordul, nord-vestul și centrul Moldovei, sudul Crișanei și izolat în nord-estul Banatului, rezerva de apă din sol va avea valori satisfăcătoare.

În aceste condiții, procesele de creștere, coacere și maturare, atât la culturile prășitoare, cât și la speciile pomi-viticole, vor continua să se desfășoare cu dificultate, în special în sudul, sud-estul și estul țării.

„Pe fondul temperaturilor maxime ridicate din aer, asociate cu menţinerea deficitelor de umiditate în sol, la culturile de porumb şi floarea-soarelui în regim neirigat se va înregistra fenomenul de îngălbenire şi/sau uscare prematură a aparatului foliar, precum şi subdimensionarea elementelor de rod (boabe şiştave, seminţe seci, stiuleţi şi capitule incomplet formate, etc.)”, arată prognoza ANM.

Sub aspect fenologic, floarea-soarelui va parcurge înflorirea, maturitatea în ceară și maturitatea deplină. Porumbul va fi în diferite faze de vegetație, de la înflorire la maturitate ceară și deplină, în funcție de condițiile de semănat și agrotehnica aplicată. Sfecla de zahăr va înregistra alungirea și îngroșarea axei hipocotile, iar în unele zone va începe acumularea zahărului în rădăcină. Cartoful va continua fazele de înflorire și uscarea vrejilor, ajungând la începutul maturității tehnologice. La pomii fructiferi vor predomina creșterea și coacerea rodului, iar la vița-de-vie va continua dezvoltarea boabelor și începutul acumulării zaharurilor.

Potrivit ANM, intervalul 27 iulie - 2 august va fi caracterizat de un regim termic mai ridicat decât de obicei, cu temperaturi medii diurne între 17 și 31 de grade Celsius și maxime între 23 și 38 de grade. Minimele nocturne vor varia între 10 și 24 de grade, cele mai scăzute valori fiind în zonele depresionare. Se preconizează ploi sub formă de aversă și torențiale, însoțite de descărcări electrice, căderi de grindină și intensificări ale vântului, izolat cu aspect de vijelie. Local, cantitățile de apă pot fi semnificative, mai spun meteorologii.