Directorii generali din România, îngrijoraţi de infrastructura inadecvată şi incertitudinea privind politicile publice (studiu)
Infrastructura inadecvată (62%) şi incertitudinea privind politicile publice (62%) sunt printre cele mai semnificative îngrijorări ale directorilor generali din România, arată Raportul PwC Global CEO Survey pentru România, prezentat marţi, în cadrul unei conferinţe de presă, de către Ionuţ Simion, Country Managing Partner, PwC România.
Pe următoarele trei locuri se află disponibilitatea personalului cu abilităţi cheie (50%), schimbarea demografiei forţei de muncă (47%) şi populismul (45%).
Conform raportului PwC Global CEO Survey pentru România, 38% dintre liderii de afaceri din România consideră că economia globală îşi va încetini creşterea. Procentul este de aproape trei ori mai mare decât cel înregistrat în ediţia de anul trecut a raportului (13%). La nivelul Europei Centrale şi de Est, liderii de organizaţii îşi ajustează în scădere previziunile pentru 2019 din cauza incertitudinilor politice şi economice tot mai crescute din regiune. 31% dintre directorii generali din regiune se aşteaptă la o diminuare a creşterii economice mondiale. În urmă cu un an procentul era de doar 6%.
Potrivit studiului, neliniştea legată de o eventuală diminuare a ritmului de creştere a economiei mondiale se traduce într-o scădere a încrederii directorilor generali în performanţa propriilor companii, atât pe termen scurt, cât şi pe termen mediu. Iar această tendinţă se manifestă în toate regiunile lumii. La nivelul României, procentul respondenţilor care se declară foarte încrezători în capacitatea de dezvoltare a propriilor companii în următoarele 12 luni a scăzut la 32%, de la 38% anul trecut şi 52% în 2017.
În ceea ce priveşte evoluţia afacerilor pe următorii trei ani, directorii generali sunt mai puţin încrezători, faţă de anul anterior, în privinţa perspectivelor de creştere a propriilor companii. În România, mai puţin de un sfert (23%) dintre respondenţi sunt foarte încrezători în creşterea veniturilor propriilor organizaţii, aproximativ jumătate din nivelul înregistrat în ediţia precedentă.
Confruntate cu noile realităţi (populism, protecţionism, bariere comerciale şi pe piaţa muncii), organizaţiile îşi întorc privirea spre interior şi se bazează preponderent pe resursele interne pentru a stimula creşterea veniturilor în următoarele 12 luni. Astfel, circa trei sferturi dintre directorii generali se concentrează pe eficienţa operaţională şi, într-o proporţie apropiată, pe creşterea organică. De asemenea, circa trei din cinci dintre liderii de organizaţii la nivel global şi în Europa Centrală şi de Est au în vedere lansarea de noi produse şi servicii. Procentul omologilor din România care intenţionează să demareze o astfel de iniţiativă pentru a genera venituri în creştere este semnificativ mai mic (43%).
Diminuarea optimismului directorilor generali influenţează planurile lor de dezvoltare dincolo de graniţele ţărilor în care îşi desfăşoară activitatea. Ca urmare a volatilităţii economiei globale, liderii de organizaţii par să fie mai puţin siguri cu privire la planurile de expansiune în afara pieţelor interne. Mai mult de o treime (35%) dintre respondenţii din România consideră că expansiunea devine incertă. Drept urmare, nu ştiu ce teritorii să nominalizeze atunci când sunt întrebaţi care sunt cele mai importante trei ţări - altele decât cea în care îşi desfăşoară activitatea - pentru perspectivele de creştere a propriei organizaţii în următoarele 12 luni.
Pentru România, Germania (30%) rămâne cea mai importantă ţară pentru perspectivele de creştere şi se menţine de ani buni pe această poziţie. Procentul este în scădere de la 43% în anul 2018. Ea este urmată anul acesta, la mare distanţă, de Franţa (12%) şi Statele Unite ale Americii (10%, faţă de 41% în ediţia precedentă). Aceasta din urmă la egalitate cu Marea Britanie şi Bulgaria.
La nivelul Europei Centrale şi de Est, SUA resimt o scădere semnificativă a procentajului respondenţilor (de la 37% în 2018, la 18%). Astfel, Germania redevine cea mai bună piaţă pentru creştere. Deşi procentul directorilor generali care o au în vedere atunci când caută soluţii pentru majorarea veniturilor s-a diminuat de la 35% în anul precedent la 28%. China păstrează a treia poziţie în topul pieţelor pentru creştere (18%, la egalitate cu SUA).
Escaladarea tensiunilor comerciale, accentuarea protecţionismului şi impactul incert al politicilor publice conduc inerent la scăderea încrederii directorilor de companii şi a disponibilităţii acestora de a investi sau de a-şi asuma riscuri. În România, gradul de preocupare al directorilor generali din România este mai ridicat decât al omologilor la nivel global şi din regiune în ceea ce priveşte un număr mare de potenţiali factori care pot ameninţa perspectivele de creştere. Prima poziţie a clasamentului îngrijorărilor este ocupată, la fel ca în 2018, de infrastructura inadecvată - aproape două treimi (62%) dintre liderii de companii din ţara noastră declarându-se extrem de preocupaţi de acest aspect. Acelaşi procent este înregistrat anul acesta şi de incertitudinea politicilor publice. Următoarele două provocări, în opinia a circa jumătate dintre respondenţii din România, sunt legate de forţa de muncă - disponibilitatea personalului cu abilităţi cheie (50%) şi schimbarea demografiei forţei de muncă (47%). Liderii de afaceri din ţara noastră îşi îndreaptă atenţia şi asupra modalităţilor prin care companiile pe care le conduc se pot adapta la creşterea populismului, care încheie anul acesta lista celor mai importante cinci eventuale ameninţări.
Dintre factorii societali (externi afacerilor), dincolo de provocările, deja consacrate, care îi preocupă pe liderii din regiune, cum ar fi incertitudinea geopolitică şi cea privind politicile publice, reglementarea excesivă directorii generali din România au pentru 2019 câteva motive de îngrijorare specifice. Astfel, ei se simt ameninţaţi într-o măsură semnificativ mai mare comparativ cu omologii lor de la nivel regional de infrastructura inadecvată, volatilitatea cursului valutar şi populism.
"O infrastructură insuficient dezvoltată conduce, printre altele, la creşterea costurilor şi a duratei de livrare a comenzilor şi scade atractivitatea României în ochii posibililor investitori interesaţi să dezvolte noi unităţi de producţie. Temerea legată de volatilitatea cursului valutar s-a dovedeşte a fi îndreptăţită, dată fiind creşterea bruscă a cotaţiei euro în raport cu moneda naţională de la începutul acestui an. Mediul de afaceri este foarte sensibil la multe dintre deciziile care au influenţat mersul economiei în ultimul an. Transparenţa împreună cu predictibilitatea economică şi legislativă sunt cele mai solicitate elemente în dialogul cu decidenţii guvernamentali pentru ca dezvoltarea companiilor din România şi continuarea programelor investiţionale să se poată realiza pe baze solide', susţine Ionuţ Simion, Country Managing Partner, PwC România.
Discutând despre potenţialele ameninţări proprii businessului, cu posibil impact asupra perspectivelor de dezvoltare a organizaţiei, talentele, tehnologia şi consumatorii continuă să reprezinte principalele provocări pe agenda liderilor de organizaţii.
PwC a realizat 1.378 de interviuri cu directori generali din 91 de ţări, în ultimul trimestru din 2018. Pentru a IX-a ediţie a raportului asupra principalelor rezultate pentru România au fost efectuate 60 de interviuri cu directori generali din ţara noastră.
AGERPRES
