România dispune de profesioniști în sectorul IT și o putere incredibilă a Internetului, iar cercetarea științifică intensă ar putea fi un motor pentru inovare pe piața locală, susține Herman Wierenga, directorul executiv al uneia dintre cele mai importante companii dezvoltatoare de software din Europa Centrală și de Est.

"România are profesioniști grozavi în sectorul IT și o putere incredibilă a Internetului. Acum este important să se facă următorul pas, de la locație de outsourcing la dezvoltator al propriilor produse. Există multă experiență și cunoaștere, sunt suficienți antreprenori, sunt multe oportunități și multe exemple bune, de succes. Cred că rolul universităților este important și ar putea fi și mai mare, iar cercetarea științifică intensă ar putea fi un motor pentru inovare", a subliniat Wierenga.

Pe de altă parte, în viziunea acestuia, trendul care va influența domeniul transportului și logisticii va fi axat pe energiile verzi.

"(...) la nivel global s-au făcut progrese imense în domeniul vehiculelor electrice, autonome și semi-autonome. În București, spre exemplu, multe mașini sunt conduse pe distanțe relativ scurte. Există multă poluare și toți oamenii și-ar dori să cheltuiască mai puțin pe combustibil. Acestea ar putea fi ingredientele ideale pentru un viitor de succes în a conduce mașini electrice. Imaginați-vă, cum ar fi să avem stații de încărcare (solare) în oraș și zero costuri pentru combustibil? (...) Încă un trend care va influența domeniul transportului și logisticii este dezvoltarea afacerilor de economie colaborativă, precum Uber. Companiile tipice de transport și logistică vor avea competiție din partea unor startup-uri ca Uber, care folosesc aplicații inteligente și internetul pentru a-și face munca mai rapid și eficient. Cred că România are șansa de a fi printre primii care adoptă acest trend', a precizat directorul companiei olandeze de IT.

Conform raportului Digital Economy Lab 2016 (DELab), publicat la jumătatea acestui an, aproape 30% dintre companiile mici și mijlocii din România au acces la Internet de mare viteză (mai mare de 30 Mbps), peste media statelor noi membre ale UE (NMS13 — New Members State).
Pe de altă parte, în România, 9% dintre companiile mici și medii (SMEs — Small and Medium-sized Enterprises) nu au deloc acces la Internet, în comparație cu media de la nivelul UE 15, de 2%, ceea ce reprezintă un punct slab în ecosistemul digital. De asemenea, 29% din totalul firmelor de mărime mică și medie utilizează internet de mare viteză, peste nivelul NMS13, care se situează la 23%. În același timp, 28% dintre SMEs utilizează internet la viteze reduse, mai mici de 10 Mbps, comparativ cu media de 40% consemnată în rândul celor 13 state nou venite în Uniunea Europeană (UE).

Raportul DELab arată că 43% dintre români nu au deloc competențe digitale, mult peste media de 25% în țările NMS13 și 14% în EU15, în timp ce 8% din populație crede că au cunoștințe digitale destul de solide pentru a face față într-un mediu de lucru competitiv. La nivelul competențelor digitale, România este pe ultimul loc în Uniunea Europeană și numai 16% dintre români au cunoștințe digitale de bază, în comparație cu media de 30% a EU15 și 26% în țările NMS13.

Statistica arată, totodată, că, în rândul celor 28 de state membre UE, România se clasează pe locul 2 la viteza de Internet și pe locul 3 în ceea ce privește utilizarea rețelelor de socializare. În plus, România ocupă poziția 23 în privința conectivității, respectiv pe locul 27 la capital uman, la utilizarea internetului și la servicii publice digitale.

Conform datelor citate, din categoria NMS13 fac parte: Bulgaria, Croația, Cipru, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, România, Slovacia și Slovenia.

Totodată, țările incluse în categoria UE15 sunt: Austria, Belgia, Danemarca, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Luxemburg, Olanda, Portugalia, Spania, Suedia și Regatul Unit al Marii Britanii.

AGERPRES