China, o ţară în care gesturile contează, ba chiar foarte mult, a făcut prin intermediul lor o contondentă declaraţie de intenţie în timpul vizitelor la Beijing de săptămâna aceasta ale liderului francez, Emmanuel Macron, şi preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, scrie sâmbătă EFE într-o analiză preluată de Agerpres.

Atenţia pe care preşedintele chinez, Xi Jinping, i-a acordat-o lui Macron, cu care a petrecut mai bine de şase ore, între cine şi întâlniri, contrastează cu trecerea scurtă şi sobră prin capitala chineză a Ursulei von der Leyen, care a susţinut joi un discurs mai ferm în faţa Beijingului.

Ministrul de externe al ţării asiatice, Qin Gang, avertiza încă din martie că ţara sa va „calca pe acceleratorul” diplomaţiei după trei ani în care a fost blocată din cauza pandemiei de coronavirus şi, potrivit unor analişti, Europa este unul dintre cei mai importanţi parteneri pe care China vrea să-i păstreze.

„Cu toate acestea, în ultimii ani au existat o multitudine de probleme şi provocări, iar relaţia dintre Beijing şi Bruxelles a devenit din ce în ce mai complicată”, comentează analistul Cui Hongjian, de la Institutul de Studii Internaţionale din China, pentru ziarul South China Morning Post.

Potrivit lui Cui, ambele părţi au acordat o mare importanţă vizitei lui Macron. Din partea Beijingului, „nu doar pentru recunoaşterea statutului Franţei de mare putere, ci şi în speranţa reparării şi întăririi legăturilor cu Europa”, explică el.

Beijingul cere Bruxellesului „autonomie” şi să nu urmeze orbeşte discursul de „confruntare” pe care Statele Unite îl adoptă faţă de gigantul asiatic.

De aici şi tratamentul aplicat lui Macron, primit cu covor roşu şi toate onorurile chiar de ministrul de externe Qin Gang pentru o vizită de trei zile care a inclus o oprire vineri în oraşul sudic Guangzhou (fostul Canton). La polul opus, Von der Leyen a fost întâmpinată de un ministru de rang inferior la ieşirea obişnuită destinată pasagerilor aeroportuari.

În Guangzhou, preşedintele francez a luat masa pentru a doua oară cu Xi, după ce miercuri participase la un alt banchet, notează EFE.

Este rar ca Xi să se întâlnească cu lideri străini în afara Beijingului, iar Guangzhou a fost ales pentru că, spune Cui, are o poziţie "unică" în dezvoltarea economică a Chinei şi reprezintă aproximativ o cincime din comerţul total al Chinei cu Franţa.

Între timp, Macron, care caută să „îşi construiască propria voce”, potrivit lui Cui, şi-a menţinut un ton prietenos în timpul călătoriei sale, subliniind că nici ţara sa, nici Europa nu ar trebui să se disocieze de China şi că, dimpotrivă, el rămâne angajat în sensul multiplicării relaţiilor, în special a tuturor relaţiilor comerciale, cu ţara asiatică.

Deloc surprinzător, în cadrul vizitei, autorităţile chineze au dat undă verde unei comenzi de la compania chineză CASC pentru 160 de avioane achiziţionate de la producătorul european de avioane Airbus.

„Din perspectiva chineză, Macron, care a apărat legăturile economice strânse cu Beijingul şi a vorbit despre beneficiile de a nu lua partea în disputa dintre China şi Statele Unite, este într-o poziţie bună pentru a ajuta la refacerea legăturilor cu Europa”, a declarat pentru ziarul South China Morning Post, care apare la Hong Kong, un alt analist, sub rezerva anonimatului.

Von der Leyen, reversul medaliei

Primirea lui Macron contrastează cu vizita rapidă a lui Von der Leyen, care, după întâlnirea trilaterală pe care a avut-o cu preşedinţii chinez şi francez, a participat la o conferinţă de presă sobră şi scurtă la sediul delegaţiei UE.

La acea reuniune trilaterală a avut loc un alt gest relevant: Xi l-a primit în persoană pe Macron înainte de întâlnirea lor, în timp ce Von der Leyen a urcat singură scările pentru a se alătura întâlnirii cu cei doi lideri.

Şi, în timp ce mass-media de stat chineză a lăudat relaţia chino-franceză, reţelele de socializare o calificau pe Von der Leyen drept „o marionetă a americanilor”.

Ursula von der Leyen „este în stare să vândă Europa în beneficiul SUA şi nu precupeţeşte niciun efort pentru a împinge Europa spre o confruntare cu Rusia. A vizitat China doar datorită lui Macron”, se menţiona într-un articol publicat pe reţelele de socializare afiliate Ministerului Apărării chinez.

Şi, în timp ce Macron a evitat să ridice problema mereu spinoasă a Taiwanului - insula pe care Beijingul o revendică - în întâlnirile sale cu Xi, Von der Leyen nu a ezitat să pună pe tapet această chestiune.

„Stabilitatea în Taiwan este de o importanţă vitală. Orice schimbare unilaterală şi forţată a actualului statu quo este inacceptabilă”, a spus oficialul european.

În acel moment, Xi a trecut de la gesturi la declaraţii: „Chestiunea Taiwanului reprezintă nucleul intereselor Chinei şi oricine crede că China va face concesii în această problemă se împuşcă singur în picior”, a răspuns el.

Von der Leyen a vorbit fără ocolişuri şi despre „riscurile şi dezechilibrele” care „trebuie abordate” în relaţiile dintre Bruxelles şi Beijing şi a aruncat mai multe săgeţi precum deficitul comercial „nesustenabil” dintre cele două entităţi, care „s-a triplat” sau „politicile chineze care împiedică, între altele, accesul unor produse pe piaţa gigantului asiatic”.

Iar pe fundal, războiul din Ucraina, o problemă de care atât Macron, cât şi Von der Leyen s-au ocupat fiecare în felul său, cu scopul de a implica mai mult China în realizarea păcii.

Dar Xi, impasibil, s-a limitat doar la a recunoaşte că această „criză se prelungeşte” şi că este „greu de rezolvat”, şi a cerut din nou tuturor părţilor să dea dovadă de „calm şi raţiune”.