Editura Humanitas a publicat de curand cartea O istorie genetică (incompletă) a românilor a cercetătorului Mihai G. Netea , o sinteză a istoriei poporului roman din perspectiva geneticii populațiilor. În Occident astfel de sinteze istorice apar în mod regulat, cu zecile în fiecare an, ele vizează un public larg și fiecare dintre ele încercă să clarifice, sa facă accesibile și să divulge date noi din cercetările academice de ultimă oră. Sunt volume in care efortul autorului e acela de a realiza sinteze cat mai precise și de a fixa teorii si descoperiri. Nu oricine poate face acest lucru, trebuie sa fii un foarte bun specialist în domeniu ca sa poti explica simplu si pe înteles lucrurile. De obicei această sarcina este încredințată de edituri cercetătorilor de top dintr-un domeniu.
Mihai Netea a lucrat nemijlocit în proiecte de studiere a genelor populațiilor europene ți conduce în prezent Divizia de medicină experimentală a Departamentului de Medicină Internă, Centrul Medical al Universității Nijmegen.
Contributors.ro: Probabil că domeniul geneticii aplicat la popoare sau la populații este destul de susceptibil să fie afectat de ideologie sau să fie folosit ideologic. V-ați gândit când ați scris cartea aceasta la aceste pericole?
Mihai Netea: Bineînțeles. Poate fi afectat din punct de vedere ideologic, ca toate componentele geneticii. Pe de altă parte, avantajul geneticii este acela că rezultatele sunt foarte clare, dau puțin loc interpretării subiective. Cercetarea genetică, ADN-ul este fixat practic și interpretările sunt mult mai ușor să fie obiective. Într-un fel genetica poate fi și un instrument de a combate idei greșite, idei care vin din ideologie și vor să folosească istoria ca ideologie. Din punctul acesta de vedere, genetica populației poate să fie un aliat prețios.
Contributors.ro: Au existat în trecut încercări de a folosi genetica în ideologii foarte nocive.
Mihai Netea: Absolut, absolut.
Contributors.ro: Suntem acum feriți? Avem acum niște măsuri de precauție?
Mihai Netea: Genetica a folosit teoria eugeniei, a genelor adevărate, care a fost pusă la șfârșitul sec.al XIX-lea- începutul sec. XX, care a fost după aceea la baza anumitor ideologii de extremă dreaptă, fasciste, rasiste, șamd., pe de o parte, a existat și a fost extrem de periculoasă, bineînțeles. Pe de altă parte, ceea ce s-a demonstrat în ultimii ani foarte clar, este că acele teorii, din punct de vedere științific, sunt absolut greșite, sunt absolut nejustificate din punct de vedere științific. Acest lucru îl știm foarte bine în momentul de față. Ceea ce nu înseamnă însă că nu trebuie să avem întotdeauna grijă ca și cu orice alt lucru, să nu folosim orice teorie științifică într-un fel malițios, într-un fel negativ. Întotdeauna există un pericol, întotdeauna trebuie să fim activi în a căuta să folosim știința în general doar pentru lucruri pozitive, și la fel și pentru genetică.
Contributors.ro: Cum ați ajuns să scrieți această carte, această istorie genetică „incompletă” a românilor? Care a fost întrebarea fundamentală de la care ați pornit?
Mihai Netea: Întrebarea fundamentală de la care am pornit eu, dar în același timp, împreună cu mine, mulți alți cercetători, nu numai despre români, ci despre toate popoarele din lume, popoarele Europei, popoarele Asiei, ale Americii, este de unde ne tragem. Toți avem o fascinație a trecutului. Inclusiv, să zicem, într-o familie. Dacă ești într-o familie, dacă părinții sunt dintr-un anumit loc, ești curios să știi oare de unde or fi părinții, și părinții părinților lor. A ști de unde ne tragem exercită o fascinație profundă.
Acum douăzeci de ani au fost dezvoltate metodologiile de izolare a AND-ului uman din oasele care se găseau în situri arheologice. Și pentru prima dată este posibil să analizăm ADN-ul strămoșilor noștri, ceea ce dă o precizie crescută anumitor ipoteze științifice. Înainte vedeai un schelet, se făceau măsurători fizice, puteai să vezi mărimea, forma, se trăgeau anumite concluzii. Probabil această fosilă este mai apropiată de o alta, dar nu puteai să știi, practic, exact dacă ipoteza respectivă este adevărată sau nu. Ei bine, cu izolarea ADN-ului antic și secvenționarea ADN-ului care e posibilă de douăzeci de ani încoace, putem dintr-o dată să știm mult mai bine. Este și o muncă de detectiv. Înainte să avem analiza amprentelor și analiza AND-ului, era mult mai greu să fii sigur că un anumit criminal, să zicem, este corect prins și corect condamnat. Puteau fi făcute greșeli foarte mari în justiție. Pe când acum este mult mai precis prin amprente, prin analiza ADN-ului. Aceeași muncă de detectiv, s-a putut face de către geneticieni, în ultimii 20 de ani, împreună cu istoricii, pentru prima dată au reușit să izoleze AND-ul uman. E mult mai ușor să vezi cu cine se înrudește cineva, de unde a venit persoana respectivă, din ce fel de familie genetică face parte, ceea ce dă o precizie mult mai mare în special istoriei vechi. Pentru istoria recentă ai documente, o populație anume știi de unde a venit, dar dacă vorbim în special de perioada pre-istorică, deci înaintea documentelor scrise, nu avem astfel de informații, aveam ipoteze, în timp ce acum putem citi practic povestea populațiilor respective, analizând ADN-ul lor.
Contributors.ro: Ce studii ați avut la dispoziție ca să realizați această sinteză? Ce studii s-au făcut în România? Și grupul dvs. a făcut studii pe ADN-ul românilor.
Mihai Netea: Așa este. Aceste studii au început acum în jur de 20 de ani și la început au fost câteva grupuri din Europa; trei grupuri, din Germania, Danemarca și Suedia și două grupuri din Statele Unite care au început să facă aceste studii. Ca de obicei, s-a început cu ce aveau la dispoziție, ce îi interesa pe cercetătorii respectivi în funcție de regiunea geografică în care erau. Primele studii pe ADN genetic s-au făcut în Europa centrală și de nord și după aceea câteva în Statele Unite. Din punct de vedere istoric, mai ales în preistorie, regiunea Peninsulei Balcanice, și în special regiunea României este de fapt mult mai importantă și mai interesantă din punct de vedere genetic decât Europa centrală, Germania și Scandinavia. De ce spun acest lucru? Marile migrații care au venit dinspre Africa și Orientul Mijlociu către Europa, toate au trecut prin Peninsula Balcanică, intrând dinspre Anatolia, urmând culoarul Dunării, din cauză că era fertil, mult mai ușor accesibil. Marile migrații care au venit din Africa și Orientul Mijlociu au urcat pe coridorul Dunării. În momentul când au început să se facă astfel de studii genetice, eu fiind pasionat de istorie, mi-am dat seama că ar fi foarte important ca aceste studii, care se făceau la capătul migrațiilor, să fie făcute în același timp și la poarta de intrare a Europei, care este Peninsula Balcanică și Gurile Dunării. Am luat legătura cu colegi din România, am intrat în contact cu colegi de la Muzeul de Istorie Națională al Transilvaniei din Cluj, Muzeul Olteniei, Institutul Antropologic din București. Dânșii, fiind arheologi, antropologi lucrau din punct de vedere istoric, antropologic și arheologic pe populațiile care trăiau în România. Ei lucrau la populațiile preistorice de pe teritoriul României. Am luat legătura cu dânșii și au fost foarte deschiși să colaborăm și să studiem aceste populații nu numai din punct de vedere antropologic, fizionomic șamd, ci și din punct de vedere genetic. Și aceasta a dus, în ultimii zece ani, la mai multe studii pe care le-am făcut cu colegi din România, bineînțeles, dar și cu colegi din Spania, Suedia. În aceste studii am putut analiza pe de-o parte ADN-ul vechi al diferitelor populații, începând din perioada paleolitică. Noi am secvenționat pentru prima oară craniul de la Peștera Muierii și am caracterizat în detaliu ADN-ul paleolitic al primilor oameni care au trăit în Europa, acum în jur de 36000 de ani. Craniul de la Peștera cu Oase a fost studiat de colegi din Germania și Statele Unite. În același timp, am făcut și câteva studii la populații românești contemporane, ca să putem face comparația și am arătat omogenitatea românilor din punct de vedere genetic. Practic, sunt extrem de puține diferențe între ardeleni, munteni, etc. Arcul carpatic a fost o barieră genetică foarte penetrabilă, foarte poroasă, foarte slabă, românii din punct de vedere genetic sunt foarte omogeni. Sunt foarte omogeni între ei, dar în același timp există o mare asemănare din punct de vedere genetic cu popoarele din jurul nostru.
Contributors.ro: Dar ce ne deosebește de popoarele din jurul nostru?
Mihai Netea: Din punct de vedere genetic, aproape nimic. Ne deosebește limba, cultura, de acolo vine conștiința națională, faptul că ne simțim altfel decât vecinii noștri maghiari sau bulgari sau sârbi. Cultura și limba, obiceiurile și mult mai puțin genetica. Inclusiv pentru pentru populațiile maghiare care trăiesc împreună cu noi în România sau trăiesc în Ungaria. Dacă ne uităm și comparăm din punct de vedere genetic și din punct de vedere istoric populațiile maghiare au o limbă care nu este indo-europeană, care a pătruns în Europa cu câteva mii de ani mai târziu decât limbile indo-europene, deci din punctul ăsta de vedere ar putea cineva crede că populația maghiară este și ea diferită față de populațiile din jurul ei. Nu este cazul. Populația maghiară și populația română, din punct de vedere genetic, sunt foarte apropiate. Noi vedem că există o bază genetică foarte solidă a populațiilor europene, care vine din paleolitic, neolitic și epoca bronzului, după aceea, diferențele care au venit în ultimele două mii de ani, cu populațiile migratoare care vin în timpul evului mediu dinspre est, inclusiv maghiarii, au o influență genetică minimă asupra populațiilor… Câteodată ele își pot impune limba, numele țării. Bulgaria – bulgarii au fost o populație turcică care și-a impus numele asupra populației slave care trăia în acel moment pe teritoriul Bulgariei, dar nu își impun genetica. Dacă ne uităm la genetica populațiilor din jurul nostru, este o populație extrem de veche care vine din zorii omenirii în Europa și care s-a schimbat din punct de vedere genetic foarte puțin, în ultimii două mii de ani.
Contributors.ro: Spuneți că, practic, nu există gene asiatice în genomul românilor de astăzi.
Mihai Netea: Nu, practic nu. Extrem de puține. S-au făcut câteva studii și sunt poate unul sau doi indivizi unde există o idee de genom asiatic, de exemplu, ultima mare migrație care vine din Asia pe teritoriul Europei și care – spre deosebire de celelalte migrații – nu a venit ca o populație cuceritoare, să ne gândim la huni, la avari, maghiari, bulgari, sunt populații războinice care vin dinspre Asia spre teritoriile Europei, dar ele sunt contopite practic în populația autohtonă, sunt complet asimilate în câteva secole. Cumanii sau maghiarii au gene categoric asiatice la venirea lor în Europa, dar în două,trei sute de ani ele sunt contopite în populația majoritară pe care o subjugaseră, ei sunt contopiți complet de populațiile din jurul lor. Ultima mare migrație din Europa, o populație care nu vine ca niște cuceritori, este populația romă, și în populația romă se vede foarte clar încă un substrat sud-asiatic. Dar și acela a rămas doar 30%. Practic, și populația romă, deși mai încet decât alte populații, este încet-încet asimilată de populațiile europene. Genetica populației rome este în momentul acesta 70% europeană.
Contributors.ro: Am păstrat ceva gene din populația care a creat cultura Cucuteni?
Mihai Netea: Absolut. Marile culturi neolitice. Dacă e să ne gândim la genetica românilor, sunt trei populații de bază care formează genetica românilor. Cam 30% din genetica românilor este populația paleolitică care a migrat în urmă cu 50000 de ani în Europa – oase de la Peștera Cioclovina și Peștera Muierii. Acelea sunt o treime din strămoșii noștri. Urmează o mare migrație neolitică care vine din Orientul Mijlociu și care aduce agricultura și creșterea animalelor și care formează unele dintre cele mai înfloritoare culturi neolitice din Europa pe teritoriul României, cultura Vinca, cultura Boian și mai târziu, în neoliticul mijlociu, cultura Cucuteni care este, probabil, cea mai impresionantă cultură neolitică europeană, în care satele ajung să aibă până la 50000 de locuitori, impresionant de dezvoltate. Aceste culturi neolitice sunt responsabile pentru jumătate din genetica noastră. Deci noi putem spune că pe jumătate, strămoșii noștri au fost cultura Boian, Cucuteni – care sunt foarte înrudite – cultura Hamangia, știți Gânditorul de la Hamangia.
Contributors.ro: Păstrăm 2% gene de la neanderthalieni. Cum sunt evidențiate aceste gene? De ce au rezistat în genomul de astăzi al populațiilor europene?
Mihai Netea: În momentul când omul modern a migrat în Europa s-a întâlnit cu populațiile de Neanderthal care trăiau aici de 700 000 de ani. Trebuie să ne gândim că noi am fost practic noii veniți care am înlocuit populația de Neanderthal care exista deja și trăia de 700 000 de ani în Europa. Omul de Neanderthal a trăit în Europa de vreo 15 ori mai mult decât am trăit noi, ca om modern. Dacă e să ne gândim la climatul Europei, la tipul de infecții care sunt în Europa, acestea sunt foarte diferite de cele din Africa. Omul modern, homo sapiens modern, inclusiv strămoșii noștri care au venit din Africa în urmă cu 50 000 de ani, erau adaptați la un alt tip de climat și un alt tip de infecții.
În momentul când au ajuns în Europa, ca toți oamenii, oameni se amestecă unii cu alții, a fost un amestec clar cu Neanderthal, de exemplu craniul de la Peștera cu Oase este al unui urmaș al înrudirii dintre omul modern și omul de Neanderthal și, bineînțeles, populația de om modern era mult mai numeroasă. Dar anumite gene care erau foarte importante pentru apărarea împotriva unor infecții importante în Europa erau mult mai bine adaptate la Neanderthal decât la omul modern. Din acest punct de vedere procesele de selecție și evoluție au avut grijă ca anumite gene foarte importante pentru răspunsul imun împotriva infecțiilor, care erau evoluate la Neandertahl timp de 700000 de ani, cât ei au trăit pe teritoriul Europei ni s-au transmis nouă. Și unele dintre cele mai importante gene care ne apără contra infecțiilor sunt de fapt moștenite de la Neanderthal.
Contributors.ro: Ne-au dat și dependența de fumat.
Mihai Netea: Bineînțeles, dar ei nu fumau. Întâmplător, o mutație care a apărut la Neanderthal face omul modern să fie un pic mai susceptibil la fumat. Asta e o descoperire n-aș putea să spun hazlie, că nu e hazliu de tot că oamenii sunt susceptibili la fumat, dar nu a avut nimic de-a face cu fumatul. A fost doar întâmplător.
Contributors.ro: Au existat multe controverse privind originea aromânilor. Și dați în carte câteva repere cu ceva s-a descoperit până acum privind originea aromânilor. Ce fel de populație sunt aromânii?
Mihai Netea: Eu lucrez în genetică și imunologie, deci colegii istorici știu mult mai multe decât mine, deci dacă fac greșeli sper ca dânșii să mă ierte. În orice caz din câte am citit și am discutat cu colegii, din punct de vedere genetic, încă o dată, la fel ca toate populațiile balcanice, populația aromână este foarte înrudită cu celelalte. Au fost câteva studii foarte bine făcute de colegii din Spania, care au studiat populațiile aromâne, împreună cu populațiile din jur care, bineînțeles, și-au dat acordul și nu au reușit să le deosebească de populațiile din jurul lor. La fel cum nici noi nu ne putem deosebi de celalalte populații. Din punct de vedere genetic nu putem face niciun fel de ipoteză cum că aromânii ar fi români plecați în ultimele secole sau că au fost o populație vorbitoare de limba latină care migrează în sud. Dacă mă întrebați pe mine, eu cred că în momentul în care Imperiul Roman ocupă Dacia și avem provinciile Imperiului Roman la sud și la nord de Dunăre, nu trebuie să ne uităm la Dunărea de acum 2000 de ani ca la Dunărea de acum. Conștiința națională română vede Dunărea ca granița românismului, granița latinității de unde pornesc Bulgaria, Serbia care sunt țări slave. În momentul în care s-a format poporul roman, primii pași în sinteza daco-romană, dacii sunt și ei o populație vorbitoare de limbă indo-europeană care ajung pe teritoriul României abia în epoca bronzului, deci ei formează celelalte 20% din structura genetică a poporului român, ei sunt o ramură a tracilor, și tracii, împreună cu dacii, bineînțeles, trăiesc pe ambele maluri ale Dunării. Părerea mea personală este că primii pași ai formării limbii române s-au făcut pe ambele maluri ale Dunării. Și Dunărea reprezenta mai mult o coloană vertebrală decât o graniță în acest proces. Acest proces de contopire, de formare a limbii române pas cu pas din latina vorbită, a fost întrerupt, cred eu, de marile migrații, care încep în sec. V, VI, întâi vin hunii, după aceea vin goții, și apoi vin slavii. Hunii și goții au o influență extrem de efemeră asupra populațiilor autohtone, dar marea migrație slavă care începe cu sec. VI, VII și se continuă până prin secolul X are o influență extrem de importantă asupra sudului Europei. Fiindcă slavizează o parte importantă a Peninsulei Balcanice. Eu cred că populațiile slave, care numeric sunt mult mai importante decât celelalte populații venite anterior și care au un impact scăzut asupra populațiilor autohtone, ele la un moment dat intră inclusiv pe teritoriul României, are loc o importantă influență asupra populației daco-romane, nu putem vorbi de limba română până când anumite influențe slave nu sunt integrate în populația daco-romană, și cred că în acel moment a existat o importantă componentă de presiune demografică asupra populațiilor vorbitoare de limbi romanice din sudul Dunării. În special când slavii sunt urmați de cumani, probabil că inclusiv influența slavilor asupra românilor ar fi fost mult mai mare dacă nu ar fi existat migrația cumană care vine câteva secole mai târziu și care împinge o parte a populației slave spre sudul Dunării. Și părerea mea este că, cel puțin așa cred, dar, încă o dată, sper că mă iartă colegii istorici care știu mai bine decât mine, părerea mea este că migrația slavă masivă care are loc spre teritoriile din sudul Dunării și formează, Serbia, Bulgaria șamd mai târziu, împinge populațiile romanice care trăiau în direct contact cu ceea ce va deveni poporul roman în nordul Dunării și le împing în nordul Greciei, în munții Epirului. La fel cum munții Carpați au fost o componentă extrem de importantă pentru supraviețuirea culturală și lingvistică a populației românești, care de câte ori a fost împinsă s-a retras spre munte, când veneau marile migrații, ca apoi, când lucrurile se așezau să migreze înapoi spre câmpie. Dar eu cred că aromânii au fost cu noi împreună în primele faze ale formării poporului roman și apoi au fost împinși de migrațiile ulterioare din evul mediu timpuriu spre nordul Greciei. Citeste intregul articol si comenteaza pe Contribuotrs.ro
