De peste 40 de ani, conducătorii iranieni promit că vor distruge Israelul. Liderul suprem, ayatollahul Ali Khamenei, e rareori văzut în public fără eșarfa tradițională palestiniană în carouri alb-negru, scrie NYT, într-o analiză privind faptul că Iranul e prins într-o dilemă privind războiul actual dintre Hamas și Israel.

Comandanții militari iranieni se laudă cu antrenarea și înarmarea grupurilor din regiune care sunt inamicele Israelului, între care Hezbollah și Hamas. Mai mult, în momentul în care Hamas a efectuat atacul terorist din 7 octombrie asupra Israelului, care a ucis 1.400 de persoane, oficialii iranieni l-au salutat cu entuziasm ca pe o realizare importantă, de natură să spulbere sentimentul de siguranță al statului evreu.

Acum însă, Iranul se confruntă cu o dilemă, cântărind cum ar trebui să răspundă împreună cu milițiile sale proxy - cunoscute sub numele de axa rezistenței - la invazia Israelului în Gaza și la uciderea a mii de palestinieni, punându-și problema dacă să își întărească creditările revoluționare cu riscul de a declanșa un război regional mai larg.

„Nu este nevoie ca Iranul să se implice direct în război și să atace el însuși Israelul, întrucât are milițiile axei rezistenței care îi urmează politicile și strategiile și acționează în numele său”, a apreciat Nasser Imani, un analist apropiat guvernului, într-un interviu telefonic de la Teheran. „În acest moment, Iranul se află în modul de control - le spune tuturor, inclusiv Hezbollahului, să mențină lucrurile în fierbere, dar să manifeste reținere”, a subliniat el.

Iranul spune că nu dorește propagarea războiului

Cel puțin deocamdată, oficialii iranieni semnalează public că nu doresc un război la scară largă.

„Vreau să reiterez faptul că nu urmărim răspândirea acestui război”, a declarat ministrul iranian de externe, Hossein Amir Abdollahian, într-un interviu recent la misiunea Iranului la Națiunile Unite. El a făcut această declarație în timp ce se afla la New York pentru a participa la întrunirile ONU în legătură cu războiul. „Regiunea se află într-un punct de fierbere și poate exploda în orice moment, și se prea poate ca acest lucru să fie inevitabil. Dacă se va întâmpla asta, toate părțile vor pierde controlul”, a adăugat el.

El a avertizat însă că milițiile regionale din Liban, Yemen, Irak și Siria ar putea deschide mai multe fronturi împotriva Israelului, cu un potențial ridicat ca în consecință, „lucrurile să nu meargă așa cum dorește regimul israelian”. El nu a detaliat ce anume ar putea stimula aceste grupuri, despre care a spus că acționează independent.

Cu toate acestea, Iranul nu dorește un război regional, care implică riscuri atât pentru națiune, cât și pentru conducătorii săi religioși, potrivit a trei iranieni care au legături cu guvernul și care sunt la curent cu deliberările interne. Aceștia au insistat să rămână anonimi motivând chestiuni sensibile de securitate. Capacitățile militare ale aliaților săi ar putea fi semnificativ diminuate de o bătălie prelungită cu Israelul, și cu atât mai mult dacă armata americană intră în luptă.

Republica Islamică consideră milițiile ca fiind aripile sale de influență extinse, capabile să lovească în timp ce oferă Teheranului o anumită posibilitate de negare. Acestea oferă Iranului o pârghie în negocierile internaționale și un mijloc de a înclina balanța de putere în Orientul Mijlociu, îndepărtând-o de la principalii inamici precum Israel și Statele Unite și de la rivali precum Arabia Saudită.

Dilema Iranului

Totuși, dacă Iranul nu face nimic, liderii săi înflăcărați riscă să-și piardă credibilitatea în rândul alegătorilor și aliaților. Unii conservatori iranieni de linie dură s-au întrebat de ce acțiunile Iranului nu se potrivesc cu retorica sa de a „elibera Al Quds”, sau Ierusalimul, de sub dominația Israelului. Mulți susținători ai guvernului iranian chiar s-au înscris în mod simbolic ca voluntari pentru a fi desfășurați în Gaza și a lupta împotriva Israelului.

„În primul scenariu, Iranul riscă să piardă un braț; în cel de-al doilea scenariu, Iranul riscă să piardă reputația”, a observat Ali Vaez, directorul pentru Iran al International Crisis Group, un grup de cercetare și advocacy pentru prevenirea conflictelor. „Iranul ar putea încerca să echilibreze acest cerc permițându-le aliaților săi să își intensifice atacurile împotriva Israelului și a SUA într-o manieră calibrată”, a explicat el.

Semnificația atacurilor milițiilor proiraniene

Hezbollah din Liban și miliția Houthi din Yemen au lansat recent atacuri împotriva Israelului, dar acestea au avut o amploare limitată. Scopul acestora, deocamdată, nu este un război total, ci menținerea armatei israeliene sub presiune, limitând eventual capacitatea acesteia de a purta un război împotriva Hamas, au declarat persoanele familiarizate cu strategia Iranului.

Hezbollah, unul dintre cei mai apropiați și mai puternici aliați ai Iranului, și Israelul au schimbat focuri de artilerie și de arme de calibru mic de mai multe ori începând cu 7 octombrie, dar și-au limitat atacurile la zonele de frontieră. Hassan Nasrallah, liderul Hezbollah, este așteptat să facă vineri primele sale declarații publice de la începutul războiului, despre care observatorii anticipează că vor da tonul pentru ceea ce va face grupul în continuare.

„Am spus de la bun început că suntem prezenți în acest război”, a declarat marți Hashem Safieddine, șeful consiliului executiv al Hezbollah, pentru presa iraniană. Hezbollah nu va discuta despre planurile sale, a adăugat el, deoarece „vom acționa atunci când este necesar, nu vorbim”.

Houthis au semnalat și ei implicarea lor, lansând rachete și drone - inclusiv un baraj marți - pe care forțele americane și israeliene le-au doborât.

„Există o coordonare totală la toate nivelurile între toți șefii axei de rezistență”, a declarat marți purtătorul de cuvânt al houthi, Mohammed al-Bukhaiti, pentru presa iraniană.

Mehdi Mohammadi, un consilier al generalului Mohammad Ghalibaf, președintele Parlamentului iranian și comandant al Corpului Gardienilor Revoluției, a scris într-o postare pe Telegram că intervenția militanților regionali a fost calculată în mod deliberat. „Practic, alte fronturi au fost deja deschise, dar amploarea atacurilor este controlată”, a declarat dl Mohammadi.

Grupurile militante susținute de Iran în Irak și în Siria au intensificat atacurile asupra bazelor militare americane din cele două țări după o perioadă de acalmie. Teheranul caută să exercite presiuni asupra administrației Biden pentru a ține în frâu Israelul, sau cel puțin să pară că face ca Statele Unite să plătească un preț pentru sprijinul său ferm față de Israel.

Drept represalii, forțele americane au bombardat joia trecută instalații din Siria despre care Pentagonul a spus că sunt avanposturi ale Corpului Gardienilor Revoluției din Iran. Ministrul iranian de externe Amir Abdollahian a calificat loviturile americane făcute „pentru spectacol”,

Imani, analistul de la Teheran, a declarat că nu există nicio îndoială că Iranul a ajutat la finanțarea, antrenarea și înarmarea militanților și a furnizat know-how tehnologic pentru a-și construi propriul arsenal de drone și rachete - în special în Gaza și Yemen, unde blocadele fac aproape imposibilă livrarea de armament greu.

Ar putea interveni Iranul în război?

Iranienii familiarizați cu deliberările guvernamentale spun că Iranul și Hezbollah urmăresc dacă Hamas se confruntă cu o amenințare existențială serioasă din partea Israelului, ceea ce i-ar determina să accelereze atacurile asupra acestuia. Comandanții de rang înalt ai forțelor iraniene Quds și Hezbollah cred că, dacă Israelul reușește să elimine Hamas, atunci va veni după ei, au declarat iranienii. Comandantul Forțelor Quds, generalul Esmail Ghaani, s-a aflat în Beirut în cea mai mare parte a ultimelor trei săptămâni, au declarat iranienii.

Adjunctul comandantului adjunct al Corpului Gardienilor Revoluției din Iran, generalul de brigadă Ali Fadavi, a afirmat într-un discurs la o ceremonie de susținere a Gaza, la 22 octombrie, că „dacă va fi necesar, Iranul va trage rachete spre Haifa”, potrivit presei iraniene. El a subliniat că Iranul a ajutat la transformarea capacităților militare ale grupurilor palestiniene de la „pietre și săgeți” la „drone și rachete”.

Riscul extinderii războiului a alarmat Statele Unite și Israelul. Administrația Biden a avertizat în mod public Iranul și aliații săi de tip proxy să nu extindă conflictul, semnalând că nu caută un război cu Iranul și îndemnând Teheranul să țină în frâu aliații.

Amir Abdollahian a confirmat că Iranul și Statele Unite au comunicat. „Le-am spus clar americanilor că, atunci când sprijină complet regimul sionist în timpul unui război, America nu este în măsură să le spună celorlalți să manifeste reținere”, a declarat el.

Totuși, pentru toate părțile, riscul unor erori de calcul ce ar putea determina conflictul să scape de sub control rămâne ridicat.

„În afară de ceea ce poate controla Teheranul, există și posibilitatea periculoasă ca unii dintre partenerii săi regionali cu legături mai slabe sau cu un istoric de ignorare a sfaturilor iraniene să se angajeze într-o acțiune necoordonată care să pună Teheranul în fața unui fapt împlinit. Timp de aproape patru decenii, politica de apărare a Iranului a protejat propriul teritoriu împotriva atacurilor străine. Conflictul din Gaza testează limitele acestei politici într-un mod fără precedent”, a explicat Vaez.