O fostă refugiată din Turcia, Dilan Yeşilgöz, care i-a succedat lui Mark Rutte în funcţia de lider al partidului Partidul Popular pentru Democraţie şi Libertate (VVD), conducea în sondajele înaintea votului de miercuri şi ar putea deveni prima femeie premier din istoria Olandei.

Dilan Yeşilgöz este cotată cu șanse să fie viitorul premier al Olandei FOTO EPA-EFE

Cursa este pe muchie de cuțit, cu trei partide care luptă pentru a câștiga cele mai multe locuri în Parlament. Rivalul cel mai mare al lui Yeşilgöz, Pieter Omtzigt, a dat însă de înțeles că nu își dorește să ocupe postul de prim-ministru. Acest lucru face să fie și mai probabil ca Yeşilgöz, actualul ministru al justiției, să conducă următorul guvern. Partidul Popular pentru Libertate și Democrație (VVD), ocupă primul loc în sondajul realizat de Politico, după ce Yeşilgöz a preluat șefia partidului de la Rutte, dar este la egalitate cu partidul lui Omtzigt.

O dependentă de muncă declarată, Yeşilgöz este expertă în mass-media și preferă să nu discute despre faptul de a fi femeie în politică. Mereu debordează de energie și de bună dispoziție în public, în ciuda a ceea ce spune că sunt cerințe „dure” ale slujbei ei actuale. Partidul ei liberal-conservator Popular pentru Libertate și Democrație împarte primul loc cu următorul partid, fiind cotat cu 18 puncte procentuale în Sondajul agregat al POLITICO,

Platforma ei electorală constă în promisiunea de a restrânge migrația, o problemă care frământă de mult timp politica olandeză.

Lidera VVD a spus că propria ei experiență ca refugiată i-a format opinia față de imigranți. Tatăl ei, Yücel Yeşilgöz, un sindicalist de stânga, a scăpat din Turcia și a cerut azil politic în Olanda după lovitura de stat din 1980. Dilan a scăpat cu barca pe insula grecească Kos în 1984 împreună cu mama și sora ei – avea doar 7 ani la acea vreme. Mai târziu a devenit o refugiată și a primit azil în Olanda.

„Există un aflux de prea mulți oameni, nu doar solicitanți de azil, ci și muncitori migranți și studenți internaționali, ceea ce înseamnă că nu avem capacitatea de a ajuta refugiații adevărați”, a spus Yeşilgöz. Ea a enumerat printre obstacole problemele din sistem, inclusiv facilitățile de proastă calitate pentru solicitanții de azil, precum și deficitul locurilor de cazare.

Cu toate acestea, Yeşilgöz are un munte de urcat pentru a câștiga alegerile.

Victoria în alegeri a VVD ar fi totuși ceva excepțional. Aproape că nu există exemple de partide aflate la guvernare care, în cursul unei schimbări de lider, să reușească să rămână cele mai importante pe scena politică.

Cu toate acestea, cel mai recent sondaj agregat al POLITICO arată că VVD este cot la cot cu partidul nou-înființat Noul Contract Social, al centristului Omtzigt. Alianța între verzi și stânga a lui Frans Timmermans are și ea o șansă, cu 15 la sută din intențiile de vot.

În calitate de ministru al justiției în actualul guvern interimar, ea a fost descrisă ca o negociatoare dură și o comunicatoare puternică, care mai face doar trei lucruri în afară de muncă: somn, exerciții fizice și alimentație sănătoasă.

În timp ce Rutte a fost întotdeauna foarte discret în ceea ce privește viața lui personală, Yeșilgöz a fost mult mai deschisă, vorbind sincer despre căsnicia ei, luptele ei cu o boală a sistemului imunitar și ezitarea ei de a avea copii.

Totodată, spre deosebire de Rutte, care a fost adesea văzut sosind cu bicicleta la întâlniri, Yeşilgöz este condusă peste tot și trebuie să fie puternic protejată de gărzi personale din pricina funcției sale de ministru al justiției. „Este o mare parte din viața mea și asta este foarte greu. Dar aleg să continui, să nu renunț, pentru că nu mă voi lăsa intimidată”, a spus ea.

Natura din ce în ce mai vehementă și mai dură a discursului public din Țările de Jos este o problemă în creștere în politica olandeză. Ministrul de Finanțe, Sigrid Kaag, a anunțat recent că părăsește politica pe fondul îngrijorărilor legate de siguranța ei.

Corectitudine și rigoare

Bruxelles-ul urmărește cu atenție alegerile viitoare. Sub conducerea lui Rutte, Olanda s-a poziționat ca partener de încredere și dominant în UE. Acum însă oficialii din ambasadele și instituțiile de la Bruxelles se întreabă dacă următorul guvern își va menține un rol atât de pozitiv după votul din 22 noiembrie.

Este un „da” clar din partea lui Yeşilgöz, dacă e aleasă premier. „Ca țară mică, putem juca un rol important. Întotdeauna am făcut asta și este incredibil de important să continuăm să facem asta”, a spus ea.

A juca riguros și corect vor fi principalii piloni de la baza atitudinii ei față de UE, a spus Yeşilgöz. Aceasta înseamnă nicio o abatere de la criterii atunci când noi țări vor să devină membre ale UE – o dezbatere care deja se încinge în lumina cererii Ucrainei de a adera la blocul de 27 de țări.

În mod tradițional, olandezii au fost șoimii în politica fiscală a UE, criticând marii cheltuitori și cerând o reducere a nivelului datoriilor. Dar mai recent, guvernul olandez a favorizat flexibilitatea, cel puțin în limitele rezonabilului.

„Să fim foarte stricți și fără a examina deloc contextul, exagerez puțin, asta nu va fi linia noastră”, a spus Yeşilgöz. „Dar să fim foarte flexibili și să facem lucrurile mai puțin clare și totodată mai complexe nu este nici asta poziția noastră. Europa trebuie să fie o cooperare stabilă, iar acordurile financiare clare sunt foarte importante în acest scop”, a subliniat ea.

Post-Rutte

Deși VVD este lider în sondaje, cursa este departe de a fi încheiată.

Principala provocare pentru Yeşilgöz în timpul campaniei a fost să convingă alegătorii că dorește schimbare, în ciuda faptului că partidul ei este la putere de mai bine de un deceniu.

În ultimii treisprezece ani, o mulțime de lucruri au mers bine, a spus ea, subliniind faptul că Olanda a făcut față crizei economice și pandemiilor de COVID-19 relativ bine.

„În același timp, când privești mai îndeaproape și vezi că mulți oameni cu locuri de muncă și venituri normale stau treji noaptea din cauza facturilor lor … nu pot spune că lucrurile merg bine pentru toată lumea”, a spus ea.

„Pe lângă asta, au existat în ultimii ani niște puncte moarte”, a spus ea. Acestea au inclus gestionarea defectuoasă a cererilor de despăgubire în legătură cu daunele cauzate de cutremurul din Groningen și un fiasco al beneficiilor de îngrijire a copilului în urma cărora mii de oameni, adesea cu dublă naționalitate, au fost etichetați incorect drept fraudatori. „Este evident că am învățat din asta și trebuie să prevenim apariția unor noi puncte moarte.”

Întrebat dacă Rutte vrea să conducă NATO, Yeşilgöz a râs. „Oriunde va ajunge, acea organizaţie este foarte norocoasă să-l aibă”, a spus ea despre Rutte care a fost surprins începutul acestei luni într-o vizită la șeful NATO, Jens Stoltenberg, după ce a sugerat că ar dori să preia poziția de la vârful alianței militare.