DIICOT redeschide ancheta în dosarul '10 august' în cazul şefilor Jandarmeriei
Procurorul şef al DIICOT, Giorgiana Hosu, a infirmat parţial marţi soluţia de clasare a dosarului ''10 august'' şi a dispus redeschiderea urmăririi penale în cazul foştilor şefi din Jandarmerie.
Prin această decizie, a fost redeschisă urmărirea penal faţă de colonelul Gheorghe Sebastian Cucoş, fost prim adjunct al Jandarmeriei Române; maiorul Laurenţiu Cazan, fost director general al Direcţiei Generale de Jandarmi a Municipiului Bucureşti; colonelul Cătălin Sindile, fost şef al Jandarmeriei Române; comisarul şef de poliţie Mihai Dan Chirică, fost secretar de stat pentru relaţia cu prefecţii din MAI.
Şefa DIICOT a admis plângerile formulate de mai mulţi petenţi împotriva ordonanţei de clasare şi a decis redeschiderea urmăriri penale sub aspectul săvârşirii de către Sebastian Cucoş, Laurenţiu Cazan, Cătălin Sindile şi Mihai Dan Chirică a infracţiunilor de abuz în serviciu, participaţie improprie la purtare abuzivă, participaţie improprie la fals intelectual, participaţie improprie la uz de fals, complicitate la abuz în serviciu şi complicitate la participaţie improprie la purtare abuzivă.
De asemenea, dosarul se va redeschide sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de favorizarea făptuitorului, fals intelectual şi uz de fals.
Pe de altă parte, procurorul şef al DIICOT a menţinut soluţia de clasare privind o tentativă de lovitură de stat.
Dacă această decizie de redeschidere parţială a anchetei va fi aprobată de un judecător de la Curtea de Apel Bucureşti, dosarul va fi declinat la Secţia Parchetelor Militare.
Decizia conducerii DIICOT vine după ce peste 57.000 de cetăţeni au semnat o petiţie lansată de Comunitatea Declic, prin care se solicita procurorului general, Gabriela Scutea, redeschiderea dosarului '10 august' şi anchetarea celor care au dat dispoziţii "pentru agresarea şi gazarea protestatarilor paşnici".
De altfel, ordonanţa de clasare a dosarului '10 august' a fost criticată dur de către reprezentanţii societăţii civile, dar şi de oamenii care au participat la protestul din Piaţa Victoriei.
În ordonanţa de clasare, DIICOT susţinea că a existat o complicitate morală a protestatarilor paşnici din Piaţa Victoriei, care nu s-au delimitat de cei care au exercitat violenţe asupra forţelor de ordine, ci chiar s-au amuzat.
Mai mult, DIICOT spunea că nu toate "victimele colaterale" ale violenţelor din Piaţa Victoriei au fost şi "victime inocente".
Procurorii arătau că încercarea jandarmilor de a-i extrage din mulţime pe cei violenţi a înregistrat un eşec, mai ales din cauza atitudinii protestatarilor paşnici.
DIICOT mai spunea că, în ciuda apelurilor repetate adresate protestatarilor paşnici de a se delimita de persoanele care se manifestau violent, primii chiar ''s-au amuzat'' de violenţele exercitate împotriva forţelor de ordine.
"Cu toate că apelurile repetate ale Jandarmeriei au rămas fără răspuns din partea protestatarilor paşnici care nu s-au delimitat de cei care au exercitat în mod constant violenţe asupra forţelor de ordine, reproşul formulat la adresa modului de gestionare de către Jandarmerie a evenimentelor din data de 10 august 2018 s-a centrat pe lipsa demersurilor de extragere a persoanelor violente din rândurile manifestanţilor", menţiona DIICOT în ordonanţa de clasare.
Procurorii afirmau că, pe întreg parcursul evenimentelor din data de 10 august şi din noaptea de 10/11 august, jandarmii au iniţiat şi operat, "atunci şi acolo unde o astfel de intervenţie prezenta garanţii de siguranţă pentru personalul propriu şi perspectiva unei afectări minime a celorlalţi participanţi la manifestare", extragerea din mulţime a persoanelor identificate ca având un comportament violent, dar "respectivul gen de intervenţie nu s-a bucurat de susţinere nici măcar din partea protestatarilor asumaţi ca fiind paşnici, reacţiile acestora (înjurături, huiduieli, gesturi ameninţătoare etc.) acompaniind acţiunile celor care prin manifestări violente puneau în pericol nu doar integritatea corporală a forţelor de ordine, dar, în egală măsură, îi puneau în pericol şi pe ceilalţi participanţi la protest".
În documentul DIICOT se făcea şi o analiză a unor concepte precum "complicitate morală", "victime colaterale" şi "victime inocente", pentru a descrie atitudinea protestatarilor paşnici, care nu au colaborat cu forţele de ordine. AGERPRES
