Procurorii DIICOT vor audia 37 de suspecți în urma perchezițiilor efectuate joi într-un dosar de camătă, printre cei vizați de anchetatori numărându-se un executor judecătoresc și un avocat.

Potrivit unui comunicat al DIICOT, transmis AGERPRES, liderul grupului infracțional organizat specializat în comiterea infracțiunii de camătă este un om de afaceri care administrează mai multe societăți comerciale.

"În cauză există suspiciunea rezonabilă că, începând cu anul 2014, liderul, persoană foarte potentă financiar, administrator al mai multor societăți comerciale, a constituit alături de alți doi făptuitori un grup infracțional organizat, specializat în comiterea infracțiunii de camătă, respectiv oferirea cu împrumut a unor sume de bani, cu dobândă, către terțe persoane aflate de regulă într-un impas financiar de moment. Ulterior, pentru a-și asigura veniturile, dar și pentru a avea o pârghie, pentru a crea o presiune psihică asupra debitorilor, sumele de bani oferite cu dobândă erau înscrise în contracte de împrumut cu sau fără garanție imobiliară, ce puteau fi puse în executare silită", se precizează în comunicat.

Conform aceleiași surse, grupul infracțional organizat a adoptat această tactică și ca o consecință a incriminării infracțiunii de camătă, precum și a destructurării unor grupări infracționale organizate de notorietate. Pentru a-și asigura veniturile și pentru a îngreuna o eventuală anchetă, membrii grupului au ales să "mascheze" activitatea de cămătărie prin încheierea unor acte notariale de împrumut, în care debitorii erau convinși să semneze pentru sume mai mari decât cele primite efectiv, incluzând astfel dobânda ascunsă ce trebuia plătită.

Membrii inițiali ai grupului infracțional au identificat ulterior o altă metodă de a realiza profituri mult mai însemnate, prin executarea silită a debitorilor chiar imediat după expirarea termenului foarte scurt de restituire a sumelor împrumutate, scopul nefiind acela de a recupera sumele împrumutate și dobânzile aferente, ci de a obține proprietățile puse garanție. A fost nevoie, astfel, de atragerea în circuitul infracțional a unui nou membru care să aibă atribuțiile necesare realizării acelui scop, respectiv a unui executor judecătoresc.

"Astfel, se poate observa o ascensiune fulminantă a executorului judecătoresc în cadrul grupului infracțional organizat, după momentul aderării sale acesta ajungând în eșalonul decizional, erijându-și, în unele cazuri, chiar rol de coordonator, având ultimul cuvânt în ceea ce privește oportunitatea sau necesitatea unor acțiuni sau inacțiuni menite să apere interesele grupului infracțional organizat. Prin cunoștințele sale juridice și calitatea sa de executor judecătoresc a condus gruparea infracțională organizată la un alt nivel de realizare a câștigurilor, respectiv de la procente din suma împrumutată (de cele mai multe ori mai mici decât suma împrumutată efectiv), la câștiguri însemnate (obținerea unor profituri de peste 300%), prin punerea în executare silită a contractelor de împrumut, respectiv scoaterea la licitație publică, deturnarea acestor licitații publice și adjudecarea prin intermediari a unor imobile aparținând debitorilor la prețuri de cel mult 30% din valoarea de piață", se menționează în comunicat.

Potrivit anchetatorilor, executorul judecătoresc a cooptat cu ușurință noi membri ai grupului infracțional din cercul său de cunoștințe, printre care și un alt executor judecătoresc, precum și personal angajat în cadrul biroului în care lucra. Ulterior a fost determinat să adere la grupul infracțional organizat și un avocat, care avea rolul de a întocmi actele ce urmau să fie încheiate cu debitorii, precum și o altă persoană, angajată a unui birou notarial, care avea rolul de a perfecta actele notariale încheiate între creditori și debitori și care stăteau la baza dosarelor de executare silită.

Din cercetări a reieșit că, în perioada 2014 — 2016, membrii grupului infracțional au acordat împrumuturi bănești mai multor persoane, percepând în mod nelegal dobânzi săptămânale sau lunare și primind de la debitori drept garanție autoturisme de lux sau imobile.

DIICOT mai arată că, pe lângă infracțiunea de camătă, principala infracțiune care a intrat în scopul grupului infracțional organizat a fost cea de înșelăciune. În acest scop a fost pus la punct un întreg sistem de operațiuni, având o aparență de legalitate, menite să scadă vigilența debitorilor cu privire la scopul real urmărit în activitatea lor.

"Toate operațiunile efectuate au fost de natură să inducă în eroare debitorii, prin invocarea pretinsului interes al membrilor grupului de a crea o aparență de legalitate a activității de acordare a împrumutului cu dobândă. Prin încheierea în acest sens a unui contract autentificat de un notar public, aceștia își atingeau scopul real al activității lor, care nu era acela de a-și recupera suma de bani împrumutată și dobânda convenită, ci acela de a obține un titlu ce putea fi învestit cu formulă executorie, în baza căruia să treacă ulterior la executarea silită asupra bunurilor imobile ale debitorilor, pe care să și le adjudece beneficiind de concursul strict dedicat în acest sens al executorilor judecătorești, susținut de participarea prin persoane interpuse la licitațiile publice, trucate și beneficiind totodată de consultanța juridică a avocatului care s-a erijat într-un veritabil 'consigliere' prin furnizarea de sfaturi și soluții juridice aparent legale, menite să sprijine realizarea scopurilor ilicite ale grupului infracțional organizat", se precizează în comunicat.

Conform aceleiași surse, după adjudecarea unor imobile prin persoane interpuse participante la licitațiile publice organizate în cadrul unor dosare de executare silită, membrii fondatori ai grupului infracțional organizat, ajutați de complici, au revândut aceste imobile la prețuri mult mai mari față de prețul de achiziție. Au obținut astfel venituri însemnate, pe care le-a reintrodus în circuitul civil prin acordarea de noi împrumuturi unor terțe persoane, prin încheierea unor contracte de împrumut cu sau fără garanție imobiliară, cu termene de scadență de maximum o lună care au constituit ulterior temei al unor dosare de executare silită, unele dintre imobilele deținute aflându-se încă în proprietatea în fapt și nu în drept a membrilor grupului infracțional.

La perchezițiile efectuate joi au fost descoperite importante sume de bani în valută și monedă națională, autoturisme de lux susceptibile a proveni din activitatea infracțională, precum și documente și înscrisuri cu valoare de probe în dosar.

Polițiștii din Ilfov, sub coordonarea procurorului din cadrul DIICOT — Structura Centrală, au efectuat 29 de percheziții domiciliare pe raza municipiului București și a județelor Ilfov și Prahova, la persoane bănuite de constituirea de grup infracțional organizat, specializat în săvârșirea infracțiunilor de camătă, înșelăciune, deturnarea licitațiilor publice și spălare de bani.

AGERPRES