Kellie Polaschek este curățător criminalistic din Sydney. Ea și soțul său, Andrew, lucrează împreună, curățând după crime, decese inexplicabile și scene de infracțiuni generale.

Locul unei crime FOTO: Arhivă, Adevărul

„Cea mai simplă explicație despre ce facem este că suntem curățători de scene de crimă. Facem câte puțin din toate. Curățăm locuințele persoanelor cu sindrom de acumulare compulsivă, laboratoare de metamfetamină, proprietăți după decese, sinucideri, morți neobservate, lucruri de genul ăsta”, spune Polaschek despre afacerea de familie, potrivit publicației NZHerald.com.

De asemenea, ei lucrează în închisori și cu trenurile din Sydney. „Nicio zi nu este la fel. Nu știi niciodată la ce te aștepți”, spune ea.

Sunt lucruri sumbre, deseori chinuitoare. „Ai nevoie de un stomac puternic”, remarcă ea. Mirosurile sunt cele care îi afectează pe cei mai mulți oameni, „nu este ceea ce vezi, este ceea ce miroși”

Un lucru pe care îl detestă este să curețe vărsături.

Potrivit sursei citate, Kellie nu este o fană a fecalelor umane, amintindu-și un caz care i-a rămas în minte: „Am avut un tip cu un fel de fetiș pentru fecale. Făcea piramide din excremente. Dar dormitorul lui era impecabil.

Ea estimează că aproximativ 120 de litri de fecale au fost îndepărtați de pe podeaua bărbatului.

Sunt lucruri pe care nu le poate uita. „Am avut un caz cu un bărbat care a murit în duș și nu a fost găsit timp de patru săptămâni.”

La locul unei crime, după un incident din noaptea de Anul Nou, era „sânge de la un capăt la celălalt al casei”, iar Polaschek a fost chemată. „A trebuit să mergem să curățăm totul și să readucem totul la normal.”

Dar, de multe ori, unul dintre cele mai dificile lucruri de rezolvat nu este rezultatul infracțiunii în sine, ci investigația.

Praful de amprente digitale este „teribil” de curățat. „Pur și simplu nu se îndepărtează”.

Modul exact în care se îndepărtează sângele sau praful de amprente este un secret al industriei.