Dezvăluiri șocante despre mafia din justiția PSD! Cine a reînviat caracatița? Unul dintre cei doi magistrați militari care au achitat definitiv un jandarm acuzat de corupție, după ce au anulat probe motivând că au fost obținute ilegal de Parchet și SRI în baza protocolului de cooperare, este judecătorul militar de la Curtea Militară de Apel București, Constantin Udrea.

Magistratul a fost dorit de ministrul Tudorel Toader ca secretar de stat în Ministerul Justiției (MJ), dezvăluie  G4Media.ro . În mai anul trecut, la două luni după ce Toader îl înlocuise la MJ pe celebrul Florin Iordache, zis ”Altă întrebare”, premierul Sorin Grindeanu a cerut CSM să aprobe detaşarea judecătorului militar Constantin Udrea ca secretar de stat în Ministerul Justiţiei. Pe 23 mai, Secţia de judecători a CSM a respins solicitarea. 

Cei doi magistrați militari au fost anchetați de Inspecția Judiciară (IJ) pentru nerespectarea deciziilor CCR și a Înaltei Curți. Problema a fost că atât Constantin Udrea, cât şi colegul său de complet, Radu Stancu, erau vizaţi la acel moment de o acţiune disciplinară a IJ. Judecătorul militar Radu Stancu a semnat și el decizia din acest an, prin care au fost anulate probe pe motiv de protocol, în cazul jandarmului acuzat de corupție.

”La 16 mai 2017, Inspecţia Judiciară a exercitat acţiunea disciplinară faţă de domnii colonel Stancu Radu şi colonel Udrea Constantin, judecători la Curtea Militară de Apel Bucureşti, pentru abaterile disciplinare prevăzute de art. 99 lit. o indice 1 și lit. ș indice 1 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată”, se arată într-un comunicat al IJ din 19 mai 2017.

Este vorba de nerespectarea în mod grav sau repetat a dispoziţiilor privind distribuirea aleatorie a cauzelor și nerespectarea deciziilor Curţii Constituţionale ori a deciziilor pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în soluţionarea recursurilor în interesul legii.

Acțiunea disciplinară împotriva judecătorilor militari Constantin Udrea și Radu Stancu a fost respinsă de Secția pentru judecători în materie disciplinară a CSM din motive procedurale, dar IJ a făcut recurs, care se judecă acum la Înalta Curte.

Magistrații militari Constantin Udrea și Radu Stancu s-au remarcat prin acuzaţii potrivit cărora SRI s-a implicat în Justiție. Cei doi judecători au reclamat în trecut că toate plângerile împotriva generalilor SRI erau soluţionate la Curtea Militară de Apel București (CMAB) de către colegii lor, Cezarian Buga şi Gheorghe Manea. Un site de ştiri obscur al fostului jurnalist Andrei Bădin a publicat şi o fotocopie a registrului de intrări de la CMAB, unde se putea observa că un anume Dumitru Dumbravă intrase în sediu. Ar fi vorba de generalul SRI Dumitru Dumbravă (trecut recent în rezervă), care s-ar fi întâlnit cu magistratul militar Gheorghe Manea.

În context trebuie precizat că judecătorul militar Cezarin Buga este fratele ambasadorului în Suedia, Iulian Buga. Cezar Buga era acuzat de magistratul Udrea de la CMAB că ar fi omul lui Marian Hapău, directorul serviciului secret al Armatei (DGIA). Buga și Hapău erau considerați de judecătorul militar Constantin Udrea ca făcând parte din ”anturajul foarte apropiat al fostului ministru Gabriel Oprea”. 

Decizia celor 2 judecători militari. Pe 12 iulie acest an, cei doi magistrați, Stancu și Udrea, au dat o sentință definitivă prin care l-au achitat pe jandarmul plutonier major Marin Groza Cantemir de la Inspectoratul de Jandarmi Bihor. Acesta fusese trimis în judecată pentru luare de mită de Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Cluj. În primă instanță, în noiembrie 2017, Tribunalul Militar Cluj Napoca îl condamnase pe jandarm la 3 ani de închisoare cu suspendare. În motivarea deciziei definitive de achitare, judecătorii militari Udrea și Stancu au arătat că au anulat probele împotriva jandarmului pe motiv că au fost strânse de Parchet cu SRI.

”Domeniul cooperării celor două instituții (Parchet și SRI – n.r.) este publicat în art. 2, care dispune că: ‘Părțile cooperează, potrivit competențelor și atribuțiilor prevăzute de lege, în activitatea de valorificare a informațiilor din domeniul prevenirii și combaterii infracțiunilor împotriva securității naționale, a actelor de terorism, infracțiunilor ce au corespondent în amenințările la adresa securității naționale și a altor infracțiuni grave, potrivit legii.”

Sintagma ‘alte infracțiuni grave’ din conținutul textului citat lasă loc la interpretări multiple, creând confuzie cu privire la domeniul de aplicare încât lipsește textul de previzibilitate, predictibilitate și rigoare, de natură a elimina abaterile de la normele legale invocate în preambulul protocolului; în aceasta modalitate, protocolul adaugă la lege (C.pr.pen., C.pen.), câtă vreme acea sintagmă nu a primit o definiție legală în domeniul de referință și lasă loc arbitrariului.

Pe de altă parte, orice normă juridică trebuie să fie edictată în acord cu principiile constituționale, principii care exclud categoric ca Protocolul STRICT SECRET să fie încorporat într-un mod obscur în procedura penală (Procedura penală este adoptată de Parlament ca lege organică, fiind publicată în Monitorul Oficial).

Edificatoare este, sub aspectul care interesează cauza, dispoziția menționată la art. 3 (Obiectivele cooperarii) lit.g): ‘constituirea de echipe operative comune care să acționeze în baza unor planuri de acțiune pentru exercitarea competențelor specifice ale părților, în vederea documentării faptelor prevazute la art. 2;”.

Or, aceste dispoziții sunt vădit contrare Constituției și normelor de procedură penală atunci când obligă la constituirea de echipe operative comune (procurori și lucrători SRI – cadre militare), care să acționeze pe baza planurilor comune, potrivit competențelor specifice, în vederea documentării faptelor prev. la art. 2 (precitat).

(…..)

Consecința firească dedusă din competențele conferite lucrătorilor Serviciului Român de Informații prin art. 3 lit.g) din Protocol – este aceea a nulității absolute a probelor obținute (informațiile rezultate din exploatarea mijloacelor speciale de supraveghere și cercetare); aceste probe au fost furnizate de un organ fără atribuții judiciare, cu identitatea secretă (legea specială protejează identitatea cadrelor Serviciului Român de Informații).

Prin urmare, nu numai că a fost nesocotit principiul loialității probelor – prin activitatea comună a echipelor mixte (procurori și lucrători ai Serviciului Român de Informații), urmând o procedură secretă, ci se constată că sunt incidente disp. art. 281 alin.1 lit.a) C.pr.pen., în înțelesul statuat prin Decizia Curții Constițutionale nr. 302 din 04.05.2017 (Monitorul Oficial nr. 566 din 17.07.2017) potrivit cărora determină întotdeauna nulitatea absolută încălcarea dispozițiilor privind competența după materie și calitatea persoanei a organului de urmărire penală.

O probă nu poate fi obținută nelegal decât dacă mijloacele de probă și/sau procedeul probatoriu prin care este obținută sunt/este nelegale/nelegal, aceasta presupunând nelegalitatea dispunerii autorizării sau administrarii probei.

Actele îndeplinite ulterior actului care a fost declarat nul sunt lovite de nulitate atunci când există o legatură direct între acestea și actul declarat nul (art.280 alin.2 C.pr.pen.).

Constatarea nulității, indiferent dacă aceasta este absolută sau relativă, determină lipsirea de efecte juridice a actului afectat din momentul efectuării acestuia, iar nu din momentul constatării nulității.

În consecință, sunt nule absolut probele obtinute de echipele mixteorganizate conf. art. 3 lit. g) din Protocol, dupa distincțiile arătate în art. 102 alin.3 C.pr.pen. ‘Nulitatea actului prin care s-a dispus sau autorizat administrarea unei probe ori prin care aceasta a fost administrată determină excluderea probei”, au arătat în motivare judecătorii militari Constantin Udrea și Radu Stancu.

Context. Colaborarea dintre SRI și Parchet a fost declarată neconstituțională de către CCR în februarie 2016. Dezbaterea dintre juriști este dacă probele obținute de SRI pentru procurori (interceptări, filaje) de la data intrării în vigoare a noilor coduri, la începutul lui 2014, și până la data deciziei CCR, februarie 2016, rămân valabile.

Distribuie Distribuie Comentarii