Dezvăluiri-ȘOC despre judecătorul CCR ilegal Petre Lăzăroiu, fost Ceaușescu! Fraților, PCR n-a murit! Amănunte INCENDIARE!
Dezvăluiri-șoc despre judecătorul CCR ilegal Petre Lăzăroiu, fost Ceaușescu! Fraților, PCR n-a murit! După ce portalul G4Media.ro a dezvăluit că judecătorul Petre Lăzăroiu activează încă la CCR încălcând Constituția României chiar în conformitate cu o Decizie a CCR, ziarul Curentul vine cu noi amănunte despre Lăzăroiu, fost Ceaușescu!
Ce scrie Curentul :
Unul dintre judecătorii luați în toaletă de Valer Dorneanu pentru a decide soarta șefei DNA și care a votat pentru revocarea acesteia este Petre Lăzăroiu, pe care l-a chemat până în 1989 Petre Ceaușescu, nume de care vă dați seama cum a profitat. După 1990, Ceaușescu Petre și-a schimbat numele în Lăzăroiu ca să nu aibă probleme.
Petre Ceaușescu a lucrat începând din anul 1978 și până în 1993 ca jurist consult la o fabrică din București, după care s-a angajat la Curtea de Conturi unde a lucrat până în 2003 când a devenit avocat. Pentru că atunci când lucra la Curtea de Conturi l-a scăpat pe primarul Traian Băsescu de plata unui prejudiciu de 1.1 milioane de EURO, președintele Traian Băsescu l-a numit în 2008 judecător la CCR pe locul rămas liber prin decesul lui Petre Ninosu și reinvestit în 2010 pentru un mandat complet de 9 ani. Astfel Lăzăroiu este în funcție de 10 ani deși CCR a decis recent printr-o decizie că e „neconstituțional mecanismul prin care se tinde la depășirea termenului constituțional de 9 ani”, după cum a explicat Bogdan Mateescu, membru CSM, pe Facebook. Dar se vede treaba că deciziile CCR nu sunt obligatorii decât dacă servesc PSD-ALDE.
Să revenim la deosebit de onestul Petre Ceaușescu actual Lăzăroiu care a refuzat să-și recunoască fiul, Mxxxxxx Ciprian Fxxxx, care lucrează de mai bine de zece ani ca auditor la Curtea de Conturi, și a fost nevoie de decizia instanței.
Povestea apare în cartea „Golani de lux” scrisă de avocatul Titus Spânu cel care s-a luptat în instanță ci Petre Ceaușescu să obțină recunoașterea paternității pentru clienta sa, chelnerița. Petre Ceaușescu, student la Drept, avea o relație cu fata dar când a aflat că e însărcinată a alungat-o pur și simplu și a spus că nu este el tatăl copilului. Cu greu fata a găsit un avocat să o reprezinte, toată lumea speriindu-se de numele Ceaușescu.
La fond, cu presiune de la Partidul Comunist, fata a pierdut dar la recurs unde avocatul în urma unei reclamații a reușit să obțină prezenta unui consilier din ministerul Justiției, judecătorii au admis recursul și au stabilit că Petre Ceaușescu este tatăl copilului Mxxxxxxxx Ciprian Fxxxxx născut în aprilie 1977, stabilind că pârâtul a avut o poziție „constant nesinceră”, iar unii dintre martorii audiați au confirmat relațiile dintre cei doi. Totodată s-a stabilit legătura între data concepției, invocată de reclamantă și martori și data nașterii copilului.
Mare om, mare caracter!
Ce a scris G4Media :
Curtea Constituțională a României (CCR) funcționează de două luni încălcându-și propria jurisprudență și, implicit, Constituția, după cum rezultă dintr-o decizie a Curții pronunțată în martie 2018 și analizată de G4Media.ro împreună cu experți în drept. Unul dintre judecătorii CCR, Petre Lăzăroiu, se află în funcție de 10 ani, în condițiile în care în Constituție scrie că mandatele sunt de 9 ani. Lăzăroiu a fost numit în funcție în 2008 pe un rest de mandat și reinvestit în 2010, dar CCR tocmai a decis în martie că judecătorii nu pot adăuga un mandat întreg la un rest de mandat și că limita maximă este de 9 ani, așa cum prevede legea fundamentală. Prin urmare, din luna martie un judecător CCR funcționează ilegal și se pune în discuție însăși legalitatea constituirii Curții. Dacă Curtea funcționează ilegal, atunci se mai ridică o întrebare: cât de legală este ultima decizie privind revocarea șefei DNA?
Problema a fost semnalată zilele trecute de judecătorul Bogdan Mateescu, membru CSM, pe Facebook: ”Tudorel Toader: <<Nu există decizie CCR care să nu fie respectată de orice persoană sau autoritate>>. Însă eu tot reflectez asupra caracterului general obligatoriu al oricărei decizii a CCR, nu doar al unora, pentru că vreau să înțeleg și mărturisesc că sunt într-un mic blocaj. Am în vedere, așa cum am spus, situația d-lui judecător constituțional care stă în funcție de 10 ani, deși CCR a zis negru pe alb general obligatoriu acum vreo două luni că e neconstituțional mecanismul prin care se tinde la depășirea termenului constituțional de 9 ani. Așadar dânsul este în funcție și azi. Situația juridică e neatinsă în pofida deciziei CCR general obligatorii (…) Sincer, eu chiar vreau să înțeleg, însă uneori îmi pare că nici constituționalul nu mai e ce am învățat eu prin facultate, iar Constituția nu s-a schimbat. Așadar ce e general obligatoriu, de când și pentru cine?”
Subiectul pe larg. Curtea Constituțională este compusă din nouă judecători, fiecare dintre ei numit pentru un mandat de 9 ani. Durata mandatului unui judecător CCR este precizată negru pe alb în art. 142 alin (2) din Constituție:
”Curtea Constituţională se compune din nouă judecători, numiţi pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit”.
Legea de organizare și funcționare a Curții (47/1992) conține o prevedere declarată neconstituțională. Potrivit acestei prevederi, mandatul unui judecător poate fi prelungit cu până la 3 ani. Iată ce spune art. 68 alin (3) din Legea 47/1992: ”În cazul în care perioada pentru care a fost numit noul judecător, potrivit alin. (2), este mai mică de 3 ani, acesta va putea fi numit, la reînnoirea Curţii Constituţionale, pentru un mandat complet de 9 ani”.
Cu alte cuvinte, Constituția spune că mandatul unui judecător CCR este de maximum 9 ani – ”nu poate fi prelungit sau înnoit” – , în vreme ce legea de funcționare a Curții extinde durata mandatului unui judecător până la maximum 12 ani.
Doi judecători sunt în situația de a fi avut mandate mai mari de 9 ani, maximul permis de Constituție:
Tudorel Toader, actualul ministru al Justiției, judecător constituțional vreme de 10 ani, din 2006 până în 2016;
Petre Lăzăroiu, judecător aflat în funcție de 10 ani. El a fost numit în 2008 de fostul președinte Traian Băsescu pentru restul de mandat de 2 ani lăsat liber de Petre Ninosu și reînvestit în 2010 pentru un mandat complet de 9 ani. Potrivit legii de funcționare a CCR, mandatul lui Lăzăroiu expiră în 2019. Potrivit Constituției, el ar fi trebuit să înceteze în 2017.
Neconstituționalitatea prevederii din legea de funcționare a CCR, care statuează extinderea cu 3 ani a mandatului de judecător, a fost constatată de Curte prin Decizia 136 din 20 martie 2018.
Opoziția a atacat la CCR trei modificări aduse de PSD – ALDE legii de funcționare a Curții: superimunitatea judecătorilor, superpensiile acordate acestora și extinderea cu 5 ani a mandatului de judecător. Curtea a declarat neconstituționale două dintre modificări: superimunitatea și extinderea mandatului.
Iată ce spune Curtea Constituțională în motivarea deciziei din 20 martie 2018 (decizia 136) referitor la prelungirea mandatului unui judecător constituțional: ”dispozițiile legale care reglementează posibilitatea înnoirii în funcție, cu un mandat de 9 ani, a judecătorului care a deținut deja un mandat corespunzător restului de mandat al unui alt judecător, constituie o încălcare a dispozițiilor constituționale cuprinse în art.142 alin. (2) referitoare la interdicția înnoirii mandatului și în art.1 alin.(5) din Constituție, potrivit cărora <<În România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie>>”.
”Principiul supremației Constituției și principiul legalității sunt de esența cerințelor statului de drept, conform cărora <<Nimeni nu este mai presus de lege>>. Curtea constată că nu este admis ca, pe calea unei norme infraconstituționale, legiuitorul să eludeze o interdicție de natură constituțională. Mai mult, acesta are obligația de a elimina din dreptul pozitiv soluția legislativă constatată ca fiind neconstituțională, precum cea care se regăsește în actualul art.68 alin.(3) din Legea nr.47/1992, republicată”.
În sprijinul deciziei de constatare a neconstituționalității prevederii care oferă posibilitatea prelungirii mandatului unui judecător CCR, Curtea invocă o recomandare a Comisiei de la Veneția: ”orice prelungire de mandat a unui judecător constituțional și chiar opțiunea legislativă de a permite realegerea unui judecător pentru un nou mandat după exercitarea primului poate determina subminarea independenței judecătorilor”.
Cu alte cuvinte, Curtea Constituțională a decis (1) că propria lege de funcționare încalcă legea fundamentală și (2) că prevederea care permite prelungirea cu mai mult de 9 ani a mandatului de judecător trebuie eliminată.
Cine ce trebuia să facă pentru a pune CCR în legalitate
Decizia a fost pronunțată în 20 martie 2018 și publicată în Monitorul oficial nr. 383 din 4 mai 2018. Din acest moment curge termenul de 45 de zile, timp în care Parlamentul trebuie să pună în acord legea cu decizia CCR. Parlamentul e încă în termen, dar alta este marea problemă.
Potrivit experților în drept consultați de G4Media.ro, decizia CCR trebuia aplicată de președintele Curții din momentul adoptării ei. Astfel, art. 31 alin 3 din legea de functionare a CCR prevede că ”dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate de drept.”.
Cu alte cuvinte, din data de 20 martie, momentul pronunțării deciziei, președintele CCR, Valer Dorneanu, trebuia să-l notifice pe șeful statului că mandatul unuia dintre judecători a expirat și că trebuie să facă o nouă nominalizare. Petre Lăzăroiu a fost numit de fostul președinte Traian Băsescu, prin urmare tot președintelui României îi revine dreptul de a face o nominalizare. Din cei 9 judecători ai CCR, trei sunt propuși de președinție, trei de Senat și trei de Camera Deputaților.
De unde revine obligația președintelui CCR de a notifica președinția? Din aplicarea mutatis mutandis a articolului 68 din legea de funcționare a CCR, care impune președintelui Curții să notifice autoritatea atunci când expiră mandatul unuia dintre judecători: ”(1) Cu 3 luni înainte de expirarea mandatului fiecărui judecător, preşedintele Curţii sesizează pe preşedintele Camerei Parlamentului care a numit judecătorul sau, după caz, pe Preşedintele României, solicitându-i să numească un altul în locul lui; numirea trebuie efectuată cu cel puţin o lună înainte de încetarea mandatului judecătorului predecesor.”
Fiind o situație extraordinară, președintele CCR ar fi trebuit să notifice președinția de îndată, adică din 20 martie, că mandatul unuia dintre judecători a expirat ca urmare a deciziei Curții de a nu permite adunarea mandatului între de 9 ani la un rest de mandat.
Așadar, de aproape două luni și jumătate, Curtea Constituțională funcționează, în ceea ce privește componența sa, prin încălcarea Constituției. În tot acest timp, judecătorul Petre Lăzăroiu a luat decizii privind constituționalitatea unor acte normative, inclusiv – pe 30 mai 2018 – cea privind obligarea președintelui Klaus Iohannis de a o revoca pe șefa DNA, Laura Codruța Kovesi, deși prezența sa în cadrul Curții este neconstituțională.
