Dezvăluiri în presa maghiară: „Noi suntem sursa majorității migranților neînregistrați care ajung în Austria. Iar soluția europeană, de care Viena condiționează aderarea României, este blocată de Orban”
Premierul Ungariei, Viktor Orbán, se confruntă cu o mare provocare dacă programul președinției ungare a UE din 2024 este într-adevăr „axat pe obținerea aderării României la Schengen”, scrie 24hu .
Aliatul său, cancelarul austriac Karl Nehammer, blochează aderarea Bucureștiului pe motiv că problema refugiaților este nerezolvată. Dar, potrivit presei austriece, citată de presa maghiară, nu România, ci Ungaria înrăutățește problema migranților: „Noi suntem sursa majorității migranților neînregistrați care ajung în Austria. Iar soluția europeană, de care Viena condiționează aderarea României, este blocată de Orban, așa că, deocamdată, granița româno-ungară rămâne sub control”, titrează publicația maghiară.
Anul trecut, România și Bulgaria au încercat în zadar să adere la acordul Schengen, deoarece Austria a pus veto intrării Bucureștiului, la sfârșitul anului 2022, în această zonă, care permite trecerea (aproape) necontrolată a frontierelor de către cei patru sute de milioane de locuitori ai celor douăzeci și șapte de state europene. Iar în ceea ce privește Bulgaria, nu doar guvernul austriac, ci și cel olandez au considerat în decembrie că „țara balcanică” nu este eligibilă pentru aderare. Astfel, din cei trei candidați propuși inițial, doar Croația a fost susținută în unanimitate de statele membre ale spațiului Schengen.
În plus, guvernul austriac, condus de cancelarul conservator Karl Nehammer, nu este dispus să își schimbe poziția anterioară, după cum a reafirmat recent la Viena, ca răspuns la o întrebare a cotidianului german Tageszeitung (taz.de).
Ministerul de Interne, care este controlat de Partidul Popular Austriac (ÖVP) conservator – Cancelarul și ministrul de Interne Gerhard Karner sunt politicieni ai ÖVP, iar Nehammer a fost, de asemenea, șef al Ministerului de Interne – determină poziția Austriei în ceea ce privește problemele legate de controlul frontierelor. Potrivit acestora atâta timp cât problema refugiaților din Europa rămâne nerezolvată, românii și bulgarii nu vor fi bineveniți în spațiul Schengen. Cu toate acestea, bulgarii i-au invitat pe cei doi politicieni austrieci în luna ianuarie a acestui an să analizeze situația la granița de la „capetele turcești”, însă această „vizită la frontieră” nu a schimbat poziția Austriei.
Ungaria și Polonia joacă un rol cheie în rezolvarea situației, blocând planurile Uniunii Europene, aceleași planuri prin care Viena ar condiționa aderarea Bucureștiului și Sofiei la Schengen. Oliver Das Gupta a scris despre acest lucru în cotidianul austriac Der Standard. Titlul articolului este grăitor: „Prietenul lui Nehammer, Orbán, este coresponsabil pentru problema migrației din Austria”.
Der Standard scrie că, în ciuda faptului că Ungaria continuă să lase refugiații să intre în Occident și acceptă foarte puține cereri de azil, Viktor Orbán nu este criticat de liderii ÖVP, ci mai degrabă e împins de la spate. Aceștia fac acest lucru în condițiile în care 80% din cei peste 100.000 de migranți care au intrat ilegal în Austria anul trecut proveneau din Ungaria. Das Gupta susține acest lucru argumentând că, potrivit Ministerului de Interne austriac, „rutele de contrabandă trec în principal prin Serbia și Ungaria”.
Potrivit taz.de, 70% dintre migranții admiși în Austria nu au fost înregistrați înainte în nicio altă țară europeană. Cu toate acestea, declarațiile poliției și ale Ministerului de Interne ungar contrazic afirmația potrivit căreia autoritățile ungare sunt implicate activ în transferul „migranților” în Austria: în comunicatele lor se menționează întotdeauna granița sârbă, unde îi escortează înapoi pe imigranții ilegali reținuți.
Prin urmare, România se află într-o poziție dificilă: deși este mai puțin atractivă pentru refugiați decât Ungaria și deși migranții aleg „ruta maghiară”, austriecii continuă să blochează intrarea României în spațiul Schengen. Faptul că Ungaria este „mai populară” în rândul refugiaților a fost relatat recent de mass-media publică austriacă ORF, iar Ákos Hadházy a atras și el atenția asupra acestui lucru.
Potrivit raportului original al radioului Ö1, care face parte din mass-media publică ORF, există practic două modalități de a intra în Austria ca migrant din Serbia. Se pare că frontierele croato-sârbe și bosniace-sârbe nu sunt abordate de austrieci, iar aceasta nu este o rută foarte importantă, deoarece războaiele sud-slave au facilitat trecerea ilegală a frontierei de către cei care se împiedică de mine explozive în aceste zone. Una dintre rutele alese de migranți duce direct prin Ungaria, în timp ce cealaltă trece prin România. Dar aceasta din urmă, potrivit lui Ö1, își pierde din ce în ce mai mult „atracția” pentru migranți, în ciuda justificării lui Nehammer de a bloca aderarea Bucureștiului la Schengen.
În plus, site-urile Ö1 și ORF subliniază că Nehammer încerca să coopereze cu cele două țări prin care trece ruta mai populară a refugiaților, Ungaria și Serbia. În iunie, de exemplu, Cancelarul i-a invitat pe „populistul de dreapta Viktor Orbán” și pe președintele sârb să consolideze cooperarea dintre cele trei țări pentru a opri migrația. Der Standard notează că Orbán se comportă diferit prin comparație cu Aleksandar Vucic: în timp ce sârbii au abolit sau restricționat călătoriile fără vize din unele țări care agravează problema migrației, Orbán „se angajează în activități distructive”. Guvernul său a eliberat traficanți de persoane, fapt criticat chiar și de FPÖ”, subliniază Das Gupta, autorul Standard (FPÖ este Partidul Libertății din Austria, un grup puternic anti-imigranți și în prezent cel mai popular partid din Austria).
Potrivit Ö1, România este mai eficientă decât gardul de patru metri înălțime al Ungariei: în cadrul poliției de frontieră române au fost instalate camere termice și drone. De asemenea, polițiștii de frontieră români, bine echipați din punct de vedere tehnic, sunt sprijiniți de organizația europeană de supraveghere a frontierelor Frontex.
„Calea maghiară” a devenit mai atractivă și dintr-un alt motiv, potrivit Ö1. În mod paradoxal, este vorba de nerespectarea de către Ungaria a standardelor europene în materie de azil. Respingerea nu funcționează pentru Ungaria. Acesta este motivul pentru care migranții ne aleg pe noi, deoarece dacă sunt înregistrați mai întâi în România, de exemplu, și ajung în Austria sau Germania, pot fi trimiși înapoi în țara care i-a înregistrat prima dată, în principal din cauza „regulilor de la Dublin”.
În orice caz, regulile Dublin funcționează între Austria și România: în 2022, austriecii au trimis 94 de persoane înapoi în România, iar tendința este ascendentă, potrivit ORF. Refugiații nu pot fi trimiși înapoi în Ungaria, unde instanțele europene au decis că drepturile omului ale refugiaților nu sunt garantate. Astfel, în mod paradoxal, prin nerespectarea normelor europene, ORF spune că Ungaria devine atractivă pentru refugiați, deoarece, dacă reușesc să ajungă într-o altă țară din UE, nu sunt amenințați cu trimiterea înapoi în Ungaria.
La aceasta putem adăuga faptul că țara noastră nu înregistrează refugiații care sosesc aici, ci îi trimite înapoi la granița sârbă. În raportul nostru de anul trecut, am scris că migranții încearcă să traverseze Ungaria de mai multe ori, unii dintre ei fiind deja cunoscuți „personal” de către ghizii MÁV.
Membrii Schengen s-au angajat să elimine sau să reducă la minimum controalele la frontieră – acesta este scopul acordului. Cu toate acestea, Austria, de exemplu, care s-a opus prin veto intrării României în noiembrie și care continuă să își mențină această poziție, exploatează „lacunele” din acord la frontiera dintre Ungaria și Slovenia. Astfel, invocând drept pretext criza migrației, aceasta își sporește controalele în special asupra mașinilor ungurești, sârbești și românești, relatează Puls24.at.
Austria își intensifică controalele la frontieră pentru că are cel mai mare număr de cereri de azil pe cap de locuitor din Europa, potrivit Politico, și pentru că se apropie alegerile din 2024, iar țara este din ce în ce mai mult de extremă dreapta. Nu numai că Partidul Libertății (FPÖ), de dreapta radicală și anti-imigrație, a devenit cel mai puternic partid în sondajele de opinie, dar și activiști chiar mai radicali decât FPÖ au manifestat împotrivă.
Între timp, Partidul Popular Austriac (ÖVP), aflat la guvernare, a coborât pe locul al treilea în sondaje. În prezent,
FPÖ are 28 la sută
SPÖ, social-democrat 24%,
ÖVP doar 23 la sută
în alegeri, potrivit unui rezumat al sondajului Politico. Cu alte cuvinte, Partidul Poporului, care avea încă peste 37% la alegerile din 2019, ar fi acum cu 14 puncte procentuale mai rău decât acum patru ani.
Cancelarul austriac, unul dintre cei mai importanți parteneri occidentali ai lui Viktor Orbán, blochează astfel aderarea României la Schengen. Totuși, acest lucru intră în contradicție și cu planurile premierului ungar, Orbán declarând în iulie, la Tusványos, că „le recomandăm, de asemenea, fraților și surorilor noastre din România să ia act de faptul că Ungaria sprijină pe deplin cea mai mare ambiție națională a României în prezent, aderarea la Schengen, și am dori să subliniem că, de la 1 iulie 2024, Ungaria va deține președinția Uniunii Europene și că prioritatea programului nostru este obținerea aderării României la Schengen”.
Orbán a lăsat de asemenea să se înțeleagă – așa cum știam mai devreme – că va încerca să coopereze cu stânga de la București (sau mai exact cu populiștii care se numesc de stânga). În trecut, în urmă cu patru sau cinci ani, de exemplu, el a dezvoltat o relație strânsă cu Liviu Dragnea, liderul PSD social-democrat.
Dar Dragnea a fost în scurt timp arestat și încarcerat pentru o vreme. Când a ieșit din închisoare, Marcel Ciolacu, odinioară omul lui Dragnea, devenise președintele partidului PSD, dar devenise principalul adversar politic al liderului expatriat încarcerat. De fapt, Ciolacu a devenit prim-ministru al României în această vară – chiar dacă doar temporar.
PSD și PNL, cealaltă mare grupare politică din România, se află în prezent într-o mare coaliție guvernamentală, prim-miniștrii celor două partide făcându-și rotația la București (între timp, UDMR a fost exclusă din marea coaliție, iar cele două partide complotează acum pentru a elimina din legislativ partidul maghiarilor din România prin ridicarea pragului de intrare în parlament).
În spiritul cooperării în cadrul marii coaliții, Ciolacu a preluat recent cabinetul de la generalul Nicolae Ciuca de la PNL „așa cum era programat”, după un an și jumătate. Prin urmare, Orbán ar trebui să lucreze cu un șef de guvern „bine familiarizat” cu politica românească, dacă vrea cu adevărat să vadă Bucureștiul în spațiul Schengen. Orbán s-a întâlnit cu Ciolacu.
Dar iată la ce a făcut aluzie premierul ungar – cu entuziasm pe jumătate – la Tusnadfürdő: „Între timp, tot ce putem spune este că România are un nou prim-ministru, Dumnezeu să-l binecuvânteze! Un nou prim-ministru: o nouă șansă. Poate că din asta va ieși ceva bun pentru amândoi. De când am devenit prim-ministru, el este al douăzecilea meu coleg român. Să sperăm că va funcționa pentru a douăzecea oară.”
Orbán și Ciolacu chiar pot încerca acum. Nu va fi ușor, de exemplu, să convingă Austria că Schengen ar trebui să fie lărgit. Comentând veto-ul de anul trecut de la Viena, Ciolacu, pe atunci președinte al Camerei Deputaților, a declarat că „rezistența necinstită” a Austriei a fost un cadou de Crăciun pentru Vladimir Putin. „Astăzi, unitatea și stabilitatea europeană au suferit o lovitură serioasă din partea unei țări care și-a abandonat omologii europeni în vremuri dificile pentru a servi interesele Rusiei”, a declarat el în decembrie.
România este unul dintre cei mai angajați membri NATO față de Ucraina și, împreună cu Polonia și statele baltice, a fost cel mai puternic în sprijinul său pentru Kiev. Politicienii austrieci din România au mai primit o serie de critici după veto-ul de anul trecut (în principal din cauza legăturilor lor cu Rusia) și, în cazuri sporadice, au anunțat chiar un boicot economic al companiilor austriece care operează în România, după ce a reieșit că Nehammer obstrucționează libera circulație a rezidenților țării.
Dar nu doar românii privesc cu suspiciune la Nehammer. Potrivit cotidianului german Tageszeitung (taz.de), 526 de eurodeputați din PE au votat în favoarea unei aderări mai rapide a României și Bulgariei la spațiul Schengen, iar doar 57 au fost împotrivă.
„Faptul că România și Bulgaria se află încă în afara zonei de liberă circulație în cadrul UE reprezintă o povară socială și economică pentru întreprinderile și populația celor două țări. Cetățenii din Bulgaria și România sunt discriminați, deoarece se confruntă cu așteptări, dificultăți birocratice și costuri suplimentare atunci când călătoresc sau fac afaceri în străinătate, în comparație cu cei care locuiesc în spațiul Schengen”, a subliniat Parlamentul European, potrivit 24.hu.
Acest lucru arată cât de singură este în Europa coaliția de guvernare austriacă formată din Partidul Popular conservator și Verzi. Veto-ul austriac l-a determinat pe omul de afaceri român și fostul ministru al energiei Răzvan Nicolescu, de exemplu, să ceară daune de 200 de milioane de euro – pe lună. Atât spune el că a avut de suferit economia românească.
Potrivit unuia dintre comisarii europeni, Virginijus Sinkevicius, una dintre principalele priorități ale Comisiei de la Bruxelles în a doua jumătate a acestui an, în timpul președinției spaniole, este de a face posibilă aderarea României și Bulgariei la Schengen. Acesta este, de asemenea, unul dintre obiectivele principale ale președinției spaniole, a adăugat el, și se dorește atingerea acestui obiectiv până la sfârșitul acestui an. Ambasadorul Spaniei la București, Jose Antonio Hernandez Perez-Solorzano, a declarat că aderarea Bulgariei și României ar putea fi pe agenda reuniunii din toamnă a miniștrilor de justiție și afaceri interne.
În România, politicienii din marea coaliție sunt încrezători că țara lor va reuși să adere la spațiul Schengen în acest an. De asemenea, ei își pun încrederea în primul rând în președinția spaniolă a UE, nu în unguri și nici în promisiunile lui Viktor Orbán în Toscana.
Cu toate acestea, este posibil ca președinția ungară a UE să nu fie ideală pentru aderarea României, întrucât alegerile pentru Parlamentul European vor avea loc în prima jumătate a anului 2024.
Acestea fiind spuse toate acestea, dacă Viktor Orbán ar fi vrut cu adevărat să facă ceva pentru „frații săi români” (sau, poate mai probabil, pentru libera circulație a maghiarilor din Transilvania), așa cum a susținut în Tusványos, nu ar fi blocat reformele europene în materie de azil. Dar, deocamdată, Ungaria și Polonia stau în calea reformelor, iar în schimb, austriecii – care, potrivit unei analize poloneze, s-au întors împotriva României foarte brusc și neașteptat anul trecut – blochează aderarea României și Bulgariei la Schengen. Viktor Orbán și Karl Nehammer fac astfel imposibilă, pentru moment, trecerea liberă a frontierelor europene de către cetățenii români.
Sursa Foto: 24hu.ro
