Discuții diplomatice pe canale secrete sunt în curs de desfășurare între foști înalți oficiali americani din domeniul securității naționale și membri de rang înalt de la Kremlin, a confirmat pentru The Moscow Times o sursă direct implicată în aceste discuții.

La începutul acestei luni, NBC a relatat pentru prima dată pe tema acestor discuții pe canale secundare implicând foști oficiali de la Washington angajați în schimburi discrete cu Kremlinul, precum și o întâlnire cu ministrul rus de Externe Serghei Lavrov pentru a pune bazele unor negocieri de încheiere a războiului din Ucraina.

Diplomația „track 1.5”

Cunoscute ca diplomația de tip „track 1.5”, aceste discuții secrete ar fi menite pentru a le permite ambelor părți să înțeleagă liniile roșii ale celeilalte părți și să atenueze potențialele conflicte, servind drept o legătură crucială între negocierile oficiale (diplomația de tip track 1) și dialogurile neoficiale la nivel de experți (track 2), relatează The Moscow Times.

The Moscow Times a vorbit cu una dintre persoanele direct implicate în aceste discuții, fiind vorba de un fost oficial american. Acesta a fost de acord să discute subiectul sub rezerva anonimatului.

„Există o nevoie eminentă de diplomație track 1.5 atunci când lumea se închide, așa cum s-a întâmplat acum”, spune fostul oficial de la Washington.

Discuțiile dintre cele două părți au avut loc cel puțin de două ori pe lună, adesea prin intermediul unui format online.

„Am vizitat Moscova cel puțin o dată la trei luni”, precizează fostul oficial.

Kremlinul încă nu știe ce vrea în Ucraina

În ceea ce privește disponibilitatea Kremlinului de a pune cărțile pe masă, sursa The Moscow Times a declarat: „Ni s-a oferit un anumit acces la modul de gândire al Kremlinului, deși nu atât de mult pe cât ne-am fi dorit”.

Din punctul său de vedere, stând față în față cu oficiali și consilieri de rang înalt de la Kremlin, era evident că cea mai mare problemă consta în faptul că rușii nu puteau să articuleze ce anume își doreau și de ce aveau nevoie.

„Ei nu știu cum să definească victoria sau înfrângerea. De fapt, unele dintre elitele cu care am vorbit nu și-au dorit niciodată războiul, spunând chiar că a fost o greșeală totală. Dar acum sunt în război - (...) o înfrângere umilitoare nu este o opțiune pentru acești oameni”, afirmă sursa The Moscow Times.

Washingtonul nu vrea o Rusie în anarhie

„Aici am arătat clar că Statele Unite sunt pregătite să lucreze în mod constructiv în privința preocupărilor de securitate națională ale Rusiei”, adaugă fostul oficial, făcând un pas în spate de la abordarea de a continua presiunile economice prin sancțiuni și izolarea internațională a Rusiei.

„O încercare de a izola și mutila Rusia până la umilire sau colaps ar face aproape imposibilă negocierea - vedem deja acest lucru în reticența oficialilor de la Moscova”, spune el.

„De fapt, am subliniat că Statele Unite au nevoie și vor continua să aibă nevoie de o Rusie suficient de puternică pentru a crea stabilitate la periferia sa. Statele Unite doresc o Rusie cu autonomie strategică, pentru ca Statele Unite să avanseze în oportunitățile diplomatice din Asia Centrală. Noi, în Statele Unite, trebuie să recunoaștem că o victorie totală în Europa ar putea să ne afecteze interesele în alte zone ale lumii”, susține fostul oficial.

Limitarea relațiilor ruso-chineze, un obiectiv al SUA

În ceea ce privește subiectul aprofundării relațiilor ruso-chineze, fostul oficial recunoaște că ruperea completă a legăturilor între Moscova și Beijing este nerealistă. Cu toate acestea, ar trebui depuse eforturi pentru a limita amploarea acestei relații. Obiectivul Washingtonului este de a găsi un echilibru care să prevină o consolidare copleșitoare a puterii rusești, promovând în același timp oportunitățile diplomatice în Asia, unde Moscova joacă un rol semnificativ, notează The Moscow Times, citându-l pe fostul oficial.

„Acest lucru nu înseamnă că abandonăm Ucraina sau Europa. Mai degrabă dorim să găsim modalități de a garanta independența Ucrainei, aducând în același timp Rusia înapoi ca un actor mai creativ în securitatea europeană”, explică el.

Atât Statele Unite, cât și Rusia ar fi trebuit să folosească o mai mare imaginație strategică în deceniile care au trecut de la prăbușirea Uniunii Sovietice, precizează fostul oficial.

În ultimii ani, Moscova a devenit deosebit de resentimentară după ce administrația Biden nu a prioritizat eforturile de refacere a legăturilor tensionate dintre Statele Unite și Rusia. Astfel, administrația Biden și-a dat seama - deși prea târziu - că Rusia a căutat să fie luată în serios, consolidarea sa militară la granițele Ucrainei în 2021 fiind o tactică pentru a atrage atenția, notează The Moscow Times.

„A existat o lipsă severă de dialog susținut între Statele Unite și Rusia cu privire la securitatea europeană, iar negocierile noastre de la începutul anului 2022, înainte de invazia la scară largă, ar fi trebuit să rămână confidențiale, dar rușii au procedat la scurgerea detaliilor. Acest lucru a făcut ca procesul de negociere să fie mult mai dificil”, subliniază el.

Riscurile folosirii armelor nucleare tactice

Cu toate acestea, fostul oficial admite că mai devreme sau mai târziu Rusia și Ucraina vor trebui să se așeze împreună la masa negocierilor.

„Am sugerat înființarea mai multor canale diplomatice pentru a satisface dorințele tuturor părților implicate. În primul rând, trebuie să existe un canal serios Statele Unite-Rusia, deoarece acestea sunt singurele două țări suficient de puternice pentru a negocia securitatea în Europa. Trebuie să existe, desigur, un canal între Ucraina și Rusia, un altul între Rusia și UE și unul între Rusia și Sudul global”, subliniază el.

Pe parcursul discuțiilor devenise evident că șansele Ucrainei de a-și recâștiga teritoriile ocupate sunt extrem de reduse. Crimeea rămâne o problemă deosebit de controversată, deoarece Ucraina își afirmă intenția de a recupera peninsula pe care Rusia a anexat-o în 2014.

„Dacă Rusia s-ar gândi că ar putea pierde Crimeea, ar recurge aproape sigur la armele nucleare tactice”, spune fostul oficial.

Rusia refuză noi referendumuri în teritoriile ocupate în Ucraina

El a precizat că Washingtonul s-a oferit, de asemenea, să ajute la desfășurarea unor referendumuri corecte în teritoriile ocupate de armata rusă în regiunile Donețk, Lugansk, Herson și Zaporijie, în care locuitorii să voteze dacă doresc să facă parte din Ucraina sau din Rusia.

Se pare că Rusia a refuzat această ofertă pe motiv că a anexat deja aceste teritorii în baza unor referendumuri, însă acestea sunt considerate pe scară largă ca fiind un simulacru.

Potrivit fostului oficial, există un sentiment de impas în discuțiile secrete în curs de desfășurare. „În diplomația rusă, totul este acum legat, totul este construit în jurul războiului, ceea ce face imposibilă orice formă productivă de diplomație”, spune el.

Putin, un obstacol pentru diplomație

Problema nu ține de elita rusă, ci de Putin în mod specific. „Putin este principalul obstacol în calea oricărui progres. Administrația americană a făcut cel puțin o încercare de a vorbi cu Kremlinul, dar Putin însuși a refuzat”, afirmă fostul oficial.

Din acest motiv, Washingtonul „ar trebui să înceapă să ajungă la elita rusă anti-război și să înceapă să facă progrese cu ea”, subliniază el.

Dacă ar exista sprijin în rândul elitei pentru un alt lider, „înlăturarea lui Putin nu ar fi imposibilă”, conchide fostul oficial.