Chestorul Adrian Iacob, rectorul Academiei de Politie "Alexandru Ioan Cuza", si comisarul sef Petrica-Mihail Marcoci (foto), prorectorul institutiei, au incercat sa stranga probe pentru discreditarea jurnalistei Emilia Sercan pentru a o determina sa inceteze investigatiile sale privind lucrarile de doctorat, relatează jurnalistul Ionel Stoica pe  Ziare.com .

Acesta ar fi fost primul pas, inainte de a trece la santajarea ziaristei, potrivit rechizitoriului DNA, prin care cei doi inalti ofiteri au fost trimisi in judecata. Un caz fara precedent in Romania.

Chestorul si comisarul-sef sunt judecati in acest caz de instigare la santaj. Dosarul a ajuns pe rolul Curtii de Apel Bucuresti.

Marcoci si Iacob erau nemultumiti de demersurile Emiliei Sercan, care scria despre doctoratele plagiate care au fost obtinute la Academia de Politie. In plus, in martie 2019, jurnalista a dezvaluit ca lucrarea lui Adrian Iacob este plagiata cel putin 70%.

Planul chestorului

Articolele au determinat demararea unor anchete administrative la nivelul Ministerului Afacerilor Interne si a unor verificari ale comisiei de etica din cadrul Academiei. In acest context, Iacob si Marcoci au planuit discreditarea jurnalistei.

In realizarea acestor demersuri, "cei doi s-au folosit de functiile pe care le detineau, implicand persoane care le erau subordonate si utilizand resursele academiei si cunostintele specifice dobandite in calitate de ofiteri de politie."

Una dintre aceste persoane a fost subinspectorul Gheorghe-Adrian Barbulescu, care absolvise cursurile Academiei de Politie in cursul anului 2018 si care fusese angajat in acelasi an in cadrul institutiei de invatamant, ca ofiter debutant, in urma demersurilor facute de Iacob.

Trebuie spus ca in acest caz, Barbulescu a pledat vinovat in fata procurorilor DNA si a solicitat incheierea unui acord de recunoastere a vinovatiei.

Discutii pe aplicatii criptate

Ancheta DNA a dezvaluit ca Iacob i-ar fi cerut, in luna martie, lui Barbulescu sa il ajute in demersurile sale de a o opri pe Emilia Sercan. Chestorul ar fi profitat de relatia de subordonare functionala, diferenta de varsta si de grad profesional, relatia personala care se dezvoltase intre ei si recunostinta pentru oportunitatea de a continua sa activeze in mediul universitar.

Imediat dupa ce planul a fost pus la punct, contactele dintre cei doi s-au intensificat semnificativ. Comunicarile dintre cei doi se realizau folosind in mod exclusiv aplicatii criptate (Whatsapp, Telegram si Signal), pentru a evita interceptarea comunicatiilor.

Au cautat lucrarile Emiliei Sercan

Potrivit DNA, Iacob i-ar fi cerut initial lui Barbulescu sa caute pe Internet informatii potential compromitatoare referitoare la Emilia Sercan. Subinspectorul a identificat mai multe articole de presa care faceau referire la jurnalista, le-a imprimat si i le-a predat chestorului.

Iacob ar fi incercat sa documenteze o eventuala suspiciune de plagiat in legatura cu lucrarile publicate de Emilia Sercan, urmand ca informatiile sa fie folosite pentru discreditarea acesteia. Una dintre misiunile pe care acesta i le-a dat lui Barbulescu era inclusiv gasirea lucrarilor de licenta si disertatie, pentru a le verifica cu programul antiplagiat.

Subinspectorul a reusit insa sa identifice doar o carte publicata de Emilia Sercan, care relua in esenta teza de doctorat a acesteia. Intrucat lucrarea se prezenta sub forma unui fisier electronic de tip PDF, care nu putea fi analizat de softurile antiplagiat detinute de academie, Iacob i-a cerut lui Barbulescu sa o transcrie in format Word.

Promisiunile: Nu o sa fii depistat

In paralel cu demersurile de discreditare, rectorul si prorectorul Academiei de Politie i-ar fi cerut lui Barbulescu sa-i transmita Emiliei Sercan mai multe mesaje de amenintare.

"Ambii ofiteri superiori au avut mai multe discutii cu Barbulescu Gheorghe-Adrian, atat impreuna cat si separat, prilej cu care l-au asigurat ca nu va putea fi depistat de organele de urmarire penala", explica DNA.

Fost ofiter la "Doi si-un sfert"

Modalitatea in care urmau sa fie transmise aceste mesaje, astfel incat sa fie imposibila identificarea autorului faptelor, a fost conceputa de catre Marcoci, care s-ar fi folosit de cunostintele tehnice dobandite in calitatea sa anterioara de ofiter de informatii.

In perioada 2001-2005, Marcoci a lucrat in cadrul Directiei Generale de Informatii si Protectie Interna, serviciul secret al Ministerului de Interne, cunoscut ca "Doi si-un sfert".

Potrivit CV-ului, el a activat ca ofiter specialist la Diviziunea Informatii - Sectorul de Combatere a Macrocriminalitatii Economico-Financiare si Anticoruptie (2002-2005) si ca ofiter operativ la Diviziunea Supraveghere Operativa, Investigatii si Transmisiuni (2001-2002).

Promisiunile

In plus, ancheta a dezvaluit ca Iacob si Marcoci i-ar fi comunicat lui Barbulescu ca mesaje similare de amenintare vor fi transmise si de alte persoane, astfel incat efectul lor sa fie multiplicat si Emilia Sercan sa fie convinsa sa inceteze publicarea articolelor.

"De asemenea, cei doi i-au spus ca sunt implicati cu totii in aceasta activitate, sugerandu-i in acest mod ca prin prisma functiilor si relatiilor pe care le detin se vor asigura ca nu vor fi trasi la raspundere penala", mai explica DNA.

In paralel, Marcoci Petrica-Mihail i-a cerut unei alte persoane, martor in acest dosar, sa achizitioneze doua telefoane mobile si sa creeze doua conturi de mail fictive, in acelasi scop, insa martorul s-a temut de posibilele repercusiuni si nu a dat curs solicitarii.

"Opreste toate activitatile"

Pe 17 aprilie, jurnalista Emilia Sercan a postat pe reteaua Facebook cum arata mesajul de amenintare primit si faptul ca a depus o plangere la Politia Capitalei. O parte din mesaj a fost cenzurata, pentru protectia unor apropiati ai Emiliei Sercan.

Trimitem acest mesaj cu scopul de a preveni ce va urma, totul depinde de tine. Opreste toate activitatile pe care le ai in desfasurare... daca nu vrei sa urmeze calvarul. Vrei sa ajungi XXX XXX, era mesajul.

"Luni seara, la ora 21:05, am primit un mesaj de amenintare cu moartea. Mesajul vine in contextul in care de trei saptamani public in mod constant informatii despre tezele de doctorat plagiate de la Academia de Politie, institutie aflata in subordinea Ministerului de Interne, iar alte materiale erau in pregatire.

De patru ani scriu aproape exclusiv despre tezele de doctorat plagiate ale unor oficiali ai statului, unii dintre cei mai puternici oameni din Romania fiind subiectul dezvaluirilor mele. Anchetele despre tezele de doctorat plagiate au expus o cutremuratoare retea de complicitati, putere, influenta si bani construita pe impostura la cel mai inalt nivel al institutiilor statului.

Pana acum am fost injurata, intimidata, urmarita, s-a incercat compromiterea mea, insa de data asta s-a trecut la un alt nivel," scria jurnalista.

Distribuie Distribuie Comentarii