Dezvăluiri CUTREMURĂTOARE! Guvernul, cu Rusia la masă! Soția lui Ică Voinea, „premierul din umbră”, angajată la o bancă rusească de spionaj!
 
Florea Voinea (63 de ani), zis și Ică Voinea, un apropiat al familiei Vioricăi Dăncilă, este considerat de tot mai mulți PSD-iști și membri ai guvernului drept ”premierul din umbră”. Fostul lider al Uniunii Tineretului Comunist (UTC), mâna dreaptă a lui Nicu Ceaușescu, Ică Voinea a ajuns să aibă o influență majoră asupra deciziilor guvernamentale, chiar dacă nu are nici o calitate formală în executiv, după cum au declarat pentru  G4Media.ro surse politice.

În calitată de sfătuitor din umbră al lui Dăncilă, Ică Voinea a început să aibă influență asupra numirilor în funcții – cheie din ministere, companii de stat și agenții guvernamentale, precum și asupra tacticilor politice ale premierului. Informațiile G4Media.ro arată că Voinea a avut un cuvânt de spus în numirea șefului CNAIR și a fostului ministru de Interne, Nicolae Moga.

Legăturile cu Dan Voiculescu și patronul Borsec

Voinea este un personaj discret pe scena politică, deși a avut două mandate de deputat și unul de senator din partea alianței PSD – PUR. Pe lângă implicarea în politică post-1989, el a fost strâns legat de câteva personaje extrem de controversate din lumea economică: Dan Voiculescu, fondatorul Antenei 3, și Octavian Crețu, patronul Borsec. Dacă în cazul lui Voiculescu există o decizie finală de colaborare cu Securitatea, în privința unei presupuse colaborări a lui Crețu cu fosta poliție politică comunistă există doar zvonuri publicate în presa anilor 2000.

Mai precis, potrivit CV-ului său, Ică Voinea a fost Director General Executiv la Antena 1 și apoi consilier economic la Corporatia pentru Cultura si Arta INTACT în perioada 1998 – 2005. În perioada 2009 – 2012, el a devenit consilier economic la compania Romaqua Borsec.

De altfel, tocmai relația apropiată cu Dan Voiculescu l-a propulsat în Parlament. El a intrat în Camera Deputaților în 2000 pe listele Partidului Umanist din România (PUR), partidul înființat de fondatorul Antenei 3. A avut două mandate de deputat (2000 – 2008) grație alianței PUR – PSD, apoi un mandat de senator (2012 – 2016) pe listele PSD din Vaslui.

Legături cu China și trecutul comunist, excluse din CV-ul oficial

Dar puterea lui Voinea vine din trecutul său. El a fost unul dintre stâlpii regimului comunist, mai precis lider al UTC (Uniunea Tineretului Comunist), instituție condusă de Nicu Ceaușescu, fiul dictatorului Nicolae Ceaușescu. Deși în CV-ul său nu figurează nimic despre acea perioadă, Florea Voinea a dat detalii din belșug într-un interviu pentru Radio România Internațional, secția chineză .

A spus că el ”conducea activitatea economică a CC al UTC, conduceam la vremea respectivă vreo 29 de șantiere naționale” și că a preluat de la Nicu Ceaușescu conducerea unei delegații care a vizitat China în 1986. O vizită în care, susține Voinea, l-a întâlnit și s-a împrietenit cu Li Keqiang, pe atunci lider al tinereretului comunist chinez, care ulterior a devenit premier al Chinei.

Interviul, extrem de bogat în detalii biografice, arată atracția lui Florea Voinea pentru Rusia și China. Iată două fragmente, relatări ale vizitelor sale la Moscova și Beijing:

”Dacă mergi să vizitezi Shenzhenul, cu Huawei și ZTE, să vezi ce au făcut acolo… centrala lor atomică, cu câte grupuri funcționează acolo… Au ridicat orașe noi, nu îți vine să crezi că pe pământ pot fi și aceste construcții (…) Pentru mine este o enigmă de ce noi nu am continuat colaborarea cu China, de ce nu colaborăm cu ei și de ce nu realizăm proiecte împreună cu ei. Vă mărturisesc că Zhang Gaoli a spus, acum 4-5 ani, că pentru ei nu este o problemă să sprijine dezvoltarea României, ne pot împrumuta chiar fără garanții guvernamentale și putem să plătim cu orice. Ori când ai o asemenea ofertă și nu o fructifici, mărturisesc că nu știu care sunt cauzele”

”În octombrie 2013 am fost la Moscova, în calitate de membri ai Comisiei de Politică Externă. Și acolo ne-am întâlnit cu vicepreședintele Senatului, cu vicepreședintele Dumei de Stat și cu vicepreședintele Consiliului Federației Ruse, și ei ne-au zis la unison: „Domnilor, dar noi suntem vecini. Vecinii își împrumută o pungă cu zahăr, o sticlă de ulei, se întreabă de sănătate unul pe altul, noi oare de ce nu ne înțelegem ca și vecini? Nu vă interesează piața Rusiei? Noi ne-aducem aminte că am importat din România foarte multe produse de mare calitate. Am vrea să continuăm această colaborare. Nu vă interesează?” Am venit și am spus-o celor care aveau decizia. Am spus-o, s-a întâmplat ceva? Nu s-a întâmplat nimic”.

De altfel, după Revoluție, el și-a păstrat atracția pentru China, intrând în conducerea unei inițiative numite Casa Româno – Chineză și a Camerei de Comerț România – China. Tot în interviul citat a relatat că a participat la organizarea unor evenimente politico-economice bilaterale.

Soția, angajată la Banca Internaţională de Investiţii condusă de Rusia

Soția lui Ică Florea este Olga Lucheria Voinea, fostă colegă de Parlament cu el în mandatul 2000 – 2004. Și ea intrată în politică pe lista partidului lui Voiculescu, Olga Voinea a ajuns în acest an în board-ul unei bănci rusești cu sediul la Moscova, potrivit contului personal de LinkedIn.

E vorba despre International Bank for Economic Cooperation (IBEC), o bancă înființată de fosta URSS și alte state din lagărul comunist în 1963, și în care România a intrat în 1964.

Presa de investigații din Ungaria și cea din Cehia au scris despre planurile IBEC de a fuziona cu altă bancă rusă, Banca Internaţională de Investiţii (IIB / BII), care este în plin proces de mutare a sediului în Ungaria. Ambele bănci sunt considerate a avea legături cu agenţiile de spionaj ale Kremlinului, după cum arată o analiză publicată pe portalul Al Jazeera și preluată de Rador.

Guvernul a majorat din nou participația la „Banca de spionaj a Moscovei”!
  
Guvernul a majorat din nou participația la „Banca de spionaj a Moscovei”. ​România a virat încă 3,6 milioane de euro către Banca Internațională de Investiții (BII) în luna martie din acest an, mărindu-și participația și ajungând astfel al cincilea mare investitor în această instituție financiară, după Rusia (45,5%) și Bulgaria (12,80%).

"Datorită ultimelor contribuții ale României și Republicii Cehe în anul 2018, în valoare de 4 milioane de euro și respectiv 7 milioane de euro, și a contribuției României din martie 2019, în valoare de 3,6 milioane de euro, ponderea Federației Ruse în capitalul plătit a scăzut de la 48% la 45%. Contribuțiile reprezintă încă o dovadă a angajamentelor statelor membre.", arată banca într-o prezentare actualizată către investitori, realizată în luna iunie 2019.

Amintim că, într-o întâlnire în Cuba, în decembrie 2018, Consiliul Guvernatorilor, forul suprem de conducere al băncii, din care face parte și Eugen Teodorovici, a aprobat o nouă capitalizare pentru perioada 2018-2022.

Banca Internațională de Investiții (BII), al cărei sediu a fost mutat de la Moscova la Budapesta în luna iunie a acestui an, este o instituţie multilaterală de dezvoltare care promovează dezvoltarea socială şi economică între statele sale membre. Banca a fost înfiinţată la data de 10 iulie 1970 şi înregistrată la Secretariatul Naţiunilor Unite cu numărul de înregistrare 11.417. România a ratificat aderarea la BII în data de 28 ianuarie 1971.

BII a intrat în atenția media în luna martie a acestui an când senatorul PNL, Florin Cîțu, a acuzat Guvernul controlat atunci de Liviu Dragnea de înțelegeri cu rușii, trădând interesele economice ale României.

Cele mai multe acuzații s-au îndreptat împotriva ministrului Finanțelor Eugen Teodorovici, despre care Cîțu se întreabă dacă este spion rus. Cîțu susținea atunci că vehiculul financiar prin care Rusia ar urma să obțină control asupra unor zone economice din România ar fi Banca Internațională de Investiții (BII), în conducerea căreia a fost numit Teodorovici, în luna noiembrie 2018.

Teodorovici a reacționat în data de 2 aprilie, pe Facebook, la acuzațiile repetate ale senatorului liberal Florin Cîțu legate de funcția de guvernator pe care o deține la Banca Internațională de Investiții. Teodorovici l-a contrazis pe Cîțu, susținând că nu beneficiază de privilegii, imunități sau scutiri de taxe și impozite pe teritoriul României sau într-un alt stat membru al acestei bănci.

Banca Internaţională de Investiţii (IIB/BII), „Banca de spionaj a Moscovei” 
 
Banca Internaţională de Investiţii (IIB/BII), condusă de Rusia, urmează să-şi finalizeze reforma complexă cu relocarea sa la Budapesta, capitala Ungariei, în ciuda controverselor diplomatice din jurul băncii, presupusă a avea legături cu agenţiile de spionaj ale Kremlinului, se arată întro analiză publicată pe portalul Al Jazeera, preluată de Rador.

Banca de dezvoltare susţinută de Moscova a anunţat, la sfârşitul săptămânii (trecute) că va avea, în septembrie, primul său consiliu al guvernatorilor reunit după mutarea în Uniunea Europeană, semnalând un început de operare la noua sa bază. Guvernul naţionalist-populist ungar al premierului Viktor Orban susţine că găzduirea IIB va extinde orizonturile economice ale ţării sale şi va promova Budapesta drept centru financiar regional pentru Europa Centrală şi de Est (CEE). Cu toate acestea, criticii spun că banca este un front pentru o operaţiune a serviciilor de informaţii ruseşti, care ameninţă UE şi NATO.

Înviată de preşedintele Vladimir Putin din cenuşa băncii sovietice de dezvoltare Comecon, IIB se mândreşte cu nouă state membre. Cinci – Ungaria, Bulgaria, Republica Cehă, România şi Slovacia – sunt ţări foste comuniste, acum în UE şi NATO. Cuba, Mongolia, Vietnam şi Rusia constituie restul.

IIB insistă că nu este rusească, în ciuda faptului că Moscova controlează o participaţie de 47% la bancă. Ungaria deţine 12,87%. IIB va fi „prima şi singura bancă multilaterală de dezvoltare cu sediul în regiunea CEE”, potrivit unui blog scris de purtătorul de cuvânt al guvernului maghiar, Zoltan Kovacs, care nu a răspuns la întrebările adresate de Al Jazeera. Banca va oferi companiilor maghiare acces la piaţa internaţională şi o finanţare semnificativă, a scris el.

Criticii susţin, însă, că aceşti bani merg aproape exclusiv la o reţea de oligarhi pe care Orban a înfiinţat-o pentru a controla anumite sectoare economice şi pentru a beneficia de volume uriaşe de finanţare UE, care intră în Ungaria.

Jucând la două capete

 
Cu un bilanţ estimat la doar 1,3 miliarde de euro (1,4 miliarde de dolari), „banca supranaţională” nu este nici măcar printre cele mai mari 10 instituții financiare din Ungaria, dar va avea un personal de aproximativ 100 de angajaţi. Acest lucru a provocat îngrijorarea că Budapesta nu deschide uşa numai bancherilor.

„Este mai probabil să facă din Budapesta un centru de informaţii rusesc, decât un centru financiar”, a declarat Andras Biro-Nagy, de la Policy Solutions, un think-tank liberal cu sediul la Budapesta.

CEO-ul IIB, Nikolai Kosov, reprezintă o altă îngrijorare. Părinţii lui erau amândoi ofiţeri KGB în Ungaria, pe când sovieticii înăbuşeau revoluţia din 1956 a Ungariei. El este, de asemenea, un confident Putin, potrivit lui Attila Ara Kovacs, membru al Parlamentului European pentru partidul de opoziţie Demokratikus Koalicio, care face parte din subcomisia de securitate şi apărare a PE.

Se presupune că guvernul a acordat IIB statut diplomatic deplin. Personalul şi oaspeţii vor putea intra în statul UE în mod liber, putând submina sancţiunile occidentale asupra Moscovei, pe care Orban le-a criticat atât de des. Autorităţile ungare nu vor avea dreptul să supravegheze activităţile băncii.

 Cu toate acestea, Mark Galeotti, un analist pe probleme de securitate rusă, a numit nivelul de îngrijorare „exagerat”. „Dacă IIB devine prea evident cuibul de spioni de care se tem unii, guvernul ungar poate şi probabil va şi riposta”, a afirmat el.

Cu toate acestea, îngrijorarea persistă că sosirea IIB este doar ultimul pas în pivotarea lui Orban spre Est. Primul ministru ungar este privit drept cel mai apropiat dintre toţi liderii UE de Putin, cu care împărtăşeşte ceea ce Orban a catalogat drept „democraţia iliberală”.

„În loc să apere Ungaria împotriva imixtiunilor maligne ruseşti, Orban pare să le salute”, se preciza anul trecut într-un raport al Comisiei pentru Relaţii Externe a Senatului SUA.

În timp ce Orban a încercat, de asemenea, să-l încurajeze pe preşedintele SUA, Donald Trump, cu acordurile recente de arme, diplomaţii şi analiştii raportează că agenţiile de informaţii de la Washington şi NATO au devenit circumspecte privind angajamentul geopolitic al Budapestei, mai ales din cauza dificultăţilor pe care Ungaria le-a creat cu privire la aprofundarea legăturilor cu Ucraina.

Secretarul de stat american Mike Pompeo l-a avertizat pe ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, în privinţa IIB, într-o vizită recentă, a remarcat Daniel Berg din partidul de opoziţie al Ungariei, Momentum. La jumătatea lunii august, presa ungară a raportat că Orban i-a promis în privat ambasadorului SUA, David Cornstein, că îi va supraveghea pe noii săi oaspeţi. Se pare că Washingtonul a blocat planurile pentru ca IIB să se mute peste drum de ambasada sa de la Budapesta. „Orban a încercat să realizeze un delicat echilibru între Est şi Vest, în cea mai mare parte a ultimului deceniu”, a spus Biro-Nagy.

Fără obligaţii

În timp ce admiră politica lui Trump, regimul lui Orban „are nevoie şi de legături financiare şi politice cu regimurile autocratice din Est”, a subliniat o sursă diplomatică de la Budapesta, vorbind în condiţii de anonimat.

UE încearcă să influenţeze o încetinire a eforturilor premierului de a-şi întări pârghia puterii şi ameninţă să reducă subvenţiile pentru Ungaria, care au totalizat 25 de miliarde de euro (27 miliarde de dolari) în perioada de finanţare 2014-2020. Orban doreşte surse alternative de finanţare care nu vin cu asemenea obligaţii ataşate. El a curtat China, de ani buni, şi Turcia este în vizorul său.

Ungaria s-a realăturat IIB nu după mult timp după ce a fost de acord să împrumute 10 miliarde de euro (11 miliarde de dolari) de la Rusia, pentru a extinde singura centrală nucleară a Ungariei, de la Paks.

„NATO a început recent să împărtăşească mai puţine informaţii cu ungurii din cauza temerilor că ei lasă uşa deschisă Rusiei”, a declarat sursa diplomatică.

Orban nu este o „cârtiţă moscovită”, a insistat Galeotti. Cu toate acestea, prietenii care, speră el, îl vor ajuta să-şi construiască propriul mini-imperiu în Europa Centrală, ridică suspiciuni. „Este o prostie să crezi că serviciile de securitate ungare au capacitatea de a le controla în orice fel pe cele ruseşti”, a declarat parlamentarul independent Akos Hadhazy. SURSA: G4Media.ro

Distribuie Distribuie Comentarii