Dezvăluiri-BOMBĂ despre Beny Steinmetz, omul Mossad, adevăratul proprietar al afacerii Roșia Montană! Despre asta a discutat Dragnea cu Netanyahu în Israel! Noi documente copiate din computerele casei de avocatură Mossack Fonseca din Panama arată că miliardarul israelian Beny Steinmetz și familia sa sunt beneficiarii finali ai unor afaceri derulate în domeniul imobiliar și minier în România, dezvăluie  RISE Project .

O serie de emailuri și acte atașate acestora dezvăluie complexa rețea de companii și fundații pe care omul de afaceri o folosește pentru a controla investiția sa în aurul de la Roșia Montană, dar și în proiecte imobiliare de milioane de euro la București.

Ambele investiții ale lui Steinmetz în România sunt subiectul unor dispute aflate pe rolul instanțelor.

Pe de o parte, afacerea de la Roșia Montană, unde Steinmetz deține un pachet consistent de acțiuni, este subiect de litigiu la Curtea Internațională de Arbitraj de la Washington (ICSID). Proiectul aurului din Apuseni a fost blocat după amplele proteste de stradă din 2014, iar Steinmetz și ceilalți acționari au solicitat României daune de 4,4 miliarde de dolari pentru că n-au mai putut să înceapă exploatarea. 

În schimb, Steinmetz este judecat în România pentru complicitate la spălare de bani și constituire de grup infracțional organizat pentru achiziția unor terenuri retrocedate nelegal în preajma Bucureștiului. Documentele Mossack Fonseca contrazic declarațiile pe care Beny Steinmetz le-a făcut în fața judecătorilor în acest dosar penal.

Cele două ipostaze în care se află Steinmetz în raport cu România pun și statul român dar și reprezentanți ai săi în posturi foarte delicate. Astfel, în timp ce România se apără la ICSID împotriva lui Steinmetz, demnitarul numărul doi din stat, Călin Popescu Tăriceanu, președintele Senatului este judecat pentru mărturie mincinoasă în cauza penală din România a aceluiași Steinmetz. Tăriceanu a fost achitat în primă instanță, însă procesul continuă.

UN SIMPLU CONSILIER

Steinmetz deține un imperiu de miliarde de dolari, dar susține că este doar un consilier financiar. El și-a asumat calitatea de simplu consilier anul trecut, în timpul audierilor din dosarul retrocedării fermei regale Băneasa, în care este acuzat că a fost beneficiarul final al unei scheme imobiliare, prin intermediul căreia a devenit proprietarul a peste 46 de hectare de terenuri în Băneasa și Snagov. Terenurile ajunseseră la el, susțin procurorii, în urma unor retrocedări ilegale.

Pe 11 septembrie 2017, Steinmetz a fost audiat într-o ședință secretă a Tribunalului din Petah Tikva, oraș situat la zece kilometri de Tel Aviv. Audierea o ceruseră procurorii și judecătorii români, pentru că israelianul nu s-a prezentat la proces, iar mandatul de arestare în lipsă n-a mai fost aprobat. 

Omul de afaceri a răspuns întrebărilor adresate de procurorii români prin intermediul unei comisii rogatorii (o procedură birocratică prin care un procuror sau judecător trimite o serie de întrebări unui inculpat sau suspect prin intermediul magistraților unui alt stat, unde locuiește persoana respectivă), mai scrie  RISE Project . 

“Eu nu administrez, nu decid (…)”, le-a spus Steinmetz, concluzionând: “Asta înseamnă că funcția mea se reduce doar la a fi consilier”. Steinmetz a insistat astfel să se prezinte drept un specialist financiar fără putere de decizie în marile afaceri în care este acuzat de ilegalități.

Noua scurgere de informații din arhivele Mossack Fonseca arată o altă realitate. Avocații panamezi au început să-i verifice companiile miliardarului după prima scurgere masivă de informații din aprilie 2016. Au identificat astfel 16 societăți aflate în proprietatea lui. Treptat, avocații au reușit să afle detalii despre modul în care magnatul își controla imperiul, dar numai după ce l-au anunțat că îi vor dizolva companiile, dacă nu demonstrează că este cel care le controlează.

Angajații lui Steinmetz au trimis, în final, către Mosack Fonseca o descriere detaliată a fundațiilor din Liechtenstein prin care miliardarul își controlează afacerile în toată lumea.

Prin intermediul avocaților săi din Israel, Steinmetz a transmis că nu va răspunde întrebărilor RISE Project. “Clientul nostru nu are de gând să răspundă acuzațiilor defăimătoare prin natura lor și motivate de interese necorespunzătoare”, menționează scrisoarea trimisă de avocatul Yuval Sasson.

Una dintre fundații, Vessna, deținuse cel puțin până în 2014 compania V.S. Holding, companie implicată afacerea Roșia Montană.

Vessna, alături de fundația Balda (deținătoare unei mine de diamnate în Siera Leone) sunt proprietatea directă a lui Steinmetz și a familiei sale. Arhivele Mossack Fonseca conțin mai multe documente care dovedesc că fundațiile îi aparțin și că le-a folosit pentru a controla mai multe companii offshore.

În arhivele Mossack, în 2002, la doi ani după ce a fost înființată, V.S. Holding avea deja un portofoliu de investiții de peste 67 de milioane de dolari, inclusiv un avion privat care a fost customizat cu logoul Beny Steinmetz Group.

CONEXIUNEA CU GAZPROM 

Miliardarul israelian a deținut și un pachet de acțiuni la Gazprom, gigantul energetic al Rusiei, potrivit unor documente din aprilie 2002 păstrate în arhiva Mossack Fonseca. Atunci, valoarea investiției era evaluată la peste 30 de milioane de dolari, iar documentele menționează că valoarea acțiunilor Gazrom creșteau și că sugestia consiliului de conducere a fost să le păstreze pentru profitul generat. Acțiunile erau deținute printr-o altă companie-paravan, aflată în proprietatea V.S. Holding,  iar arhiva avocaților panamezi menționează că offshore-ul fusese înființat special pentru “portofoliul rusesc” al lui Steinmetz. 

În acel moment Steinmetz încă nu intrase în acționariatul Roșia Montană.

Miliardarul și-a extins considerabil  “portofoliul românesc” în 2009, când fondul de investiții BSG Capital Market (V.S.Holding fiind acționar în companie) a achiziționat nouă la sută din acțiunile Gabriel Resources, companie listată pe bursa canadiană. Guvernul Boc a inclus, în acel an, proiectul aurifer în noul program de guvernare, iar Steinmetz și-a crescut participația până la 16%.

Istoricul complet al companiei BSG Capital Markets – companie prin care Steinmetz deține acțiunile la Roșia Montană:

Guvernul Ponta a promovat, în toamna anului 2013, un proiect de lege special pentru afacerea Roșia Montană, provocând însă proteste masive, atât în București, cât și în marile orașe din țară. Legea n-a mai fost aprobată, iar proiectul minier s-a blocat.

În iulie 2015, Gabriel Resources a deschis procesul la Washington. Reprezentanții companiei care deține proiectul aurului susțin că statul român prin mai multe angajamente internaționale ar fi garantat că mina din județul Alba va fi operațională, iar cum asta nu s-a mai întâmplat, au solicitat despăgubiri de 4,4 miliarde de dolari.  Până în acest moment, Curtea de Arbitraj n-a luat o decizie.

Din suma totală, 650 de milioane de euro sunt banii pe care acționarii spun că i-au investit până acum în afacerea Roșia Montană, blocată în faza de proiect de aproape două decenii. În tot acest timp, compania minieră nu a scos niciun gram de aur din Munții Apuseni. Asta pentru că n-a primit avizele și autorizațiile necesare. 

 Litigiul internațional produce însă deja efecte în România. Guvernul Dăncilă a suspendat recent procedurea demarată în urmă cu doi ani pentru includerea Roșiei Montane pe lista obiectivelor protejate de UNESCO. Motivul a fost chiar procesul intentat de grupul de investitori conduși de Beny Stienmetz. De altfel, înregistrarea în patrimoniul UNESCO a determinat o divergență instituțională la nivelul guvernului încă din 2016, când Ministerul Finanțelor nu a fost de acord cu demersul Ministerului Culturii pentru includerea zonei miniere în lista UNESCO. O analiză realizată de casele de avocatură Lalive (Elveția) și Leaua (România), angajate de statul român în procesul internațional, susține, printre altele, că includerea Roșiei Montane în lista UNESCO ar crește șansele Gabriel Resources să câștige procesul internațional.

Scrisoarea avocaților care apără România în procesul internațional trimisă în decembrie 2016 guvernului României:

 AURUL ȘI GALERIILE ROMANE

Una dintre cele mai vechi așezări miniere din Europa – cunoscută, în timpul Imperiului Roman, ca Alburnus Maior – Roșia Montană are 50 de obiective pe lista depusă la UNESCO.

Întinse pe șapte kilometri, galeriile romane – de unde a fost extras aur în perioada antică – sunt punctul forte al dosarului UNESCO, dar ele se suprapun cu perimetrul exploatării miniere.

Concluziile avocaților au fost preluate de fostul premier Cioloș, în decembrie, la finalul ultimei ședințe a cabinetului său. Purtătorul de cuvânt al Guvernului a comunicat atunci motivele pentru care nu a mai aprobat documentația pentru înregistrarea obiectivului în patrimoniul UNESCO:

Guvernul avea, la acel moment, post-alegeri, un mandat limitat

O astfel de hotărâre putea să pună în pericol procesul de arbitraj de la Washington.
Ministerul Culturii, instituția guvernamentală responsabilă cu protejarea patrimoniului național, a trimis însă dosarul mai departe la UNESCO. Inițiativa fostului Guvern a fost invocată deja de Gabriel Resources în cadrul disputei juridice. Compania minieră a transmis public că nu a fost consultată de Ministerul Culturii în această privință.

Argumente similare au fost utilizate de către guvernul Dăncilă pentru a suspenda înregistrarea Roșiei Montane în patrimoniul internațional al UNESCO.

Procesul de la Washington și listarea la UNESCO a zonei miniere au ajuns și pe masa președintelui Senatului. Pe 3 aprilie, Călin Popescu Tăriceanu a respins cererea fostului ministru al Culturii, Vlad Alexandrescu de a trimite la tribunalul de arbitraj din SUA o serie de documente legate de înregistrarea în patrimoniul UNESCO. Fostul ministru s-a referit la decizia Comisiei UNESCO a Parlamentului României din noiembrie 2010, prin care s-a angajat să susțină includerea zone miniere pe lista obiectivelor protejate de UNESCO. Șeful Senatului a refuzat să trimită documentele la Washington pentru că n-au fost solicitate printr-o adresă oficială de către avocații care apără statul român în procesul deschis de Steinmentz&co.

Șeful Senatului a fost trimis în judecată și achitat în prima instanță în dosarul de mărturie mincinoasă desprins din investigația penală care l-a dus în fața judecătorilor pe Beny Steinmetz, consultantul politic Tal Silberstien și omul de afaceri Remus Truică. Procurorii anticorupție l-au acuzat pe Tăriceanu că a mințit atunci când a declarat că nu știa nimic despre afacerile imobiliare ale grupului finanțat de Steinmetz. Anchetatorii au arătat că tranzacțiile imobiliare legate de retrocedarea fermei regale Băneasa urmau să fie perfectate la biroul notarial al Ioanei Valmar, soția de la acea vreme a lui Tăriceanu. Steinmetz este acuzat că a coordonat și finanțat retrocedarea ilegală a două proprietăți, ferma regală Băneasa și pădurea Fundul Sacului din Snagov, evaluate la peste 135 de milioane de euro. Documentele consultate de RISE din noua scurgere de informații arată că miliardarul controla direct afacerea printr-o structură de offshore-uri înregistrate cu ajutorul avocaților de la Mossack Fonseca.

BENEFICIARUL REAL SCOS LA LUMINĂ

În ianuarie 2017, la 10 luni după #PanamaPapers, avocații Mossack Fonseca au primit un e-mail din Amsterdam de la un angajat al miliardarului Beny Steinmetz. Era un răspuns la nelămuririle panamezilor legate de două articole de presă. Din mailuri intrate în posesia ICIJ reiese că articolele priveau afacerile sale din Guinea și România. Johan Van Den Brabe, directorul financiar al corporației Steinmetz a explicat că “Acuzațiile din articolele de presă nu au nici o bază iar beneficiarul real le-a respins mereu”. El a dezvăluit că magnatul israelian a fost unul dintre beneficiarii reali ai Reciplia LTD, un offshore cipriot. Compania are un rol central în afacerea imobiliară pentru care Steinmetz este judecat acum în România.

Documentele din arhiva Mosack Fonseca nu l-au împiedicat pe Steinmetz să declare în dosarul său penal că n-a avut nici o implicare în afacerea imobiliară din România. A negat că ar fi fost unul dintre beneficiarii Reciplia LTD. La audierea sa din Israel, judecătorul l-a întrebat cine decidea asupra managementului companiilor Reciplia SRL și Reciplia LTD, adică cea menționată de colaboratorul său în adresa către Mossack Fonseca. “Nu știu cine a decis în legătură cu asta, așa cum am explicat mai înainte, nu mă ocup de asta. Funcția mea de consultant este să călătoresc în toată lumea, ca un fel de ambasador călător. Nu mă ocup de administrație, de management deloc”, a răspuns Steinmetz. Omul de afaceri a mai declarat că el doar primea niște rapoarte de la Remus Truică și își dădea cu părerea despre potențialul afacerii imobiliare. 

Pe de altă parte, corespondența cu Mossack Fonseca este o dovadă directă că omul de afaceri era beneficiar al retrocedărilor suspecte făcute în numele și în parteneriat cu prințul Paul Lambrino. Informația cuprinsă în cele câteva fraze a venit după un schimb de mailuri ce a durat aproape un an. A fost o consecință a dezvăluirilor legate de Beny Steinmetz publicate în România, dar și în presa internațională. După #PanamaPapers, cei de la Mossack Fonseca au încercat să-și salveze afacerea și au început să-și verifice clienții la sânge, așa cum prevăd normele internaționale privind combaterea spălări banilor și finanțării terorismului. Astfel că departamentul de investigații al Mossack Fonseca a descoperit că firmele înregistrate de ei erau implicate în afaceri penale. Rapoartele acestui departament au inclus anchetele jurnalistice legate de Beny Steinmetz publicate de RISE Project, dar și de către OCCRP.

 Analizele Mossack Fonseca au generat o corespondență intensă între directorii companiilor lui Steinmetz și avocații panamezi. Din această corespondență, dar și din documentele dosarului penal consultate de RISE Project, rezultă că, pentru afacerea imobiliară din România, Steinmetz a construit o structură offshore complexă. Cu ea a reușit să finanțeze și să controleze operațiunea imobiliară pentru care este investigat. Pe de o parte el trimitea sume importante de bani care ajungeau la gruparea Remus Truică-Prințul Paul. Pe de altă parte, informațiile din dosarul său penal arată că orice mișcare a proprietăților era aprobată prin decizii interne ale Reciplia LTD, companie care deținea un SRL omonim în România, pe numele căreia erau înregistrate zeci de hectare de terenuri evaluate la peste 135 de milioane de euro.

TRASEUL BANILOR 

Un raport de analiză depus în dosarul penal din România, dar și o parte din corespondența post #PanamaPapers arată că Steinmetz avea încredere totală în colaboratorii săi. O bancă din Israel, și ea clientă a Mossack Fonseca, arăta că de fapt proprietarul în acte al construcției offshore era Tal Silberstein, fost consultant politic al lui Călin Popescu Tăriceanu, dar și unul dintre colaboratorii apropiați ai lui Steinmetz. Două dintre companiile atribuite consultantului politic poartă nume desprinse din celebra serie Stăpânul Inelelor: Bilbo Baggins Holdings și Middle Earth Ventures  LLC, ambele înregistrate în Nevis, un cunoscut paradis offshore din Caraibe.

 Pe de altă parte, Steinmentz și-a asumat rolul de finanțator principal al retrocedărilor prințului Paul, potrivit înregistrărilor din dosarul penal. A făcut asta chiar într-o întâlnire față în față cu Paul de România și prințesa Lia. Cu două zile înainte de Crăciunul din 2011, la 22:30, Steinmetz a intrat în vila prințului Paul de pe strada Phillipide din centrul Capitalei. Întâlnirea a avut loc pentru că prințul era nemulțumit de cum era plătit pentru terenurile retrocedate. Miliardarul le-a explicat faptul că nu dorea să se știe că este în spatele afacerii: “Motivaţia noastră aici este că dorim să investim foarte mulţi bani în afacerea asta, având un low profile”. În finalul discuției Steinmetz i-a explicat prințului Paul și filosofia lui în afaceri:

Benjamin Steinmetz: Ce sugerez eu: îi dați o şansă afacerii pe care o mai
putem avansa. Sunteţi de acord cu asta?
Tal Silbestein : Foarte mult.
Benjamin Steinmetz: Cred că este cea mai bună variantă pentru mine, mă bucur foarte mult că v-am întâlnit faţă-n faţă . Poate, dacă nu greşesc, ar fi trebuit să apelăm mai repede, înainte de …
Prinţul Paul: Probabil s-ar fi rezolvat mult mai multe lucruri.
Benjamin Steinmetz: Probabil că s-ar fi soluționat mai multe, da ştiți cum e, asta-i viaţa. Şi eu încerc … eu nu investesc niciodată în ceva ce nu merită.

Sursa: Discuția redată în dosarul penal al lui Beny Steinmetz a fost înregistrată de unul dintre avocații implicați în schema imobiliară.

Procesul său penal este judecat la Curtea de Apel Brașov o dată la două săptămâni. Până în acest moment nu există o decizie a magistraților în acest caz, mai scrie  RISE Project .

Distribuie Distribuie Comentarii