Cartierul Justitiei vs. proiectul Primariei Bucuresti pe terenul Esplanada din centrul Capitalei: o posibila explicatie a conflictului dintre primarul Gabriela Firea si premierul Mihai Tudose, dezvăluie  HotNews.ro .

Guvernul a transmis saptamana trecuta terenul de peste 10 hectare "Espalanada", de pe bd. Unirii, catre Ministerul Justitiei pentru a amenaja Cartierul Justitiei, desi Primaria Capitalei ceruse terenul inca din vara pentru un urias proiect cu spatii de birouri, centru de afaceri, spatii culturale. Astfel, municipalitatea a fost exclusa practic din proiect. Potrivit unor surse HotNews.ro , acesta ar fi unul dintre motivele care au dus la tensionarea relatiilor dintre primarul Gabriela Firea si premierul Mihai Tudose.

Contactata de HotNews.ro, primarul general, Gabriela Firea, spune ca ambitia Guvernului de a exclude Primaria din proiect "a ingropat proiectul".

 In sedinta de Guvern de pe 29 noiembrie s-a aprobat Memorandumul cu tema: Decizie vizand situatia amplasamentului Esplanada, in vederea dezvoltarii Cartierului pentru justitie, in cadrul unui program de reconversie functionala. Pe scurt, terenul a fost dat Ministerului Justitiei pentru dezvoltarea Cartierului Justitiei, care sa adaposteaza sediile CSM, ale judecatoriilor de sector si altor institutii din Justitie.

"Ministerul Justitiei va prelua, in conditiile legii, terenul aflat in administrarea Ministerului Dezvoltarii precum si partea de teren din proprietatea Municipiului Bucuresti. Ministerul Justitiei va face demersurile necesare in vederea clarificarii situatiei juridice a suprafetelor revendicate. Ministerul Justitiei va realiza demersurile necesare in vederea schimbarii denumirii amplasamentului, din "Esplanada" in "Cartierul Justitiei". Cartierul Justitiei se va desfasura pe 10.7 ha, in imediata vecinatate a Bibliotecii Nationale, urmand sa reuneasca toate autoritatile/ institutiile cu profil juridic din capitala", a postat ministrul Justitiei, Tudorel Toader, pe pagina de Facebook.

 Dar terenul de peste zece hectare din centrul Bucurestiului, de langa Biblioteca Nationala, era vizat si de Primaria Capitalei. Primaria a solicitat inca din luna iulie 2017 Guvernului Romaniei emiterea unei hotarari privind transmiterea terenului catre municipalitate. Primaria avea in plan sa faca acolo un proiect urias: spatii administrative, spatii de birouri, centru de afaceri, investitii culturale, zona verde si de agrement si parcari.

Contactata de HotNews.ro, Gabriela Firea a declarat ca decizia Guvernului pune in pericol proiectul.

"Proiectul Cartierul Justitiei este in mare pericol. Guvernul a scos Primaria din Memorandumul adoptat saptamana trecuta privind Proiectul ￯Esplanada￯. Am citit atent Due Diligence-ul Ernst & Young comandat de Banca Mondiala. Nu poate fi exclusa autoritatea locala. In primul rand, terenul are sarcini, e notificat pe Legea 10 si Legea 18 , Comisia pentru Legea 10 din Primarie este parte in instanta cu cei care revendica, de asemenea si Ministerul Dezvoltarii (MDRAP) este notificat! Guvernul nu poate promova un HG de trecere a administrarii de la MDRAP la MJ atat timp cat terenul are sarcini! Pe langa cei care au sentinte definitive si care vor fi pusi in posesie mai sunt procese pe rol! Singura cale logica era ca Primaria sa poata expropria pe Legea 255 din 2010. O alta problema este finantarea! Din cate stiu, Banca Mondiala nu finanteaza construirea numai pe o portiune din intreg, finanteaza un proiect unitar si cu functiune publica : cartierul justitiei, sala de concerte, galerii de arta, birouri, parc. Din cate mi-au spus colegii mei, in prezent Banca Mondiala a retras linia de finantare, au cheltuit 125.000 euro pe Due Diligence cu E&Y si nu s-a materializat nimic! Fara o sursa de finantare, nu se va putea promova niciun proiect!", a declarat Gabriela Firea pentru HotNews.ro.

In plus, Primarul general spune ca municipalitatea are jumatate din suprafata : 5000 mp in proprietate prin achizitie, si 2,7 ha -fostele strazi.

"Aceste strazi sunt domeniul public municipal, pe care nu l-a solicitat de la stat inapoi, pentru ca am crezut ca se face acest proiect, dar le putem cere! Acolo unde oamenii au avut case, erau si strazi! Deci, din ambitia Guvernului de a exclude Primaria din proiect, a ingropat proiectul!", a mai spus primarul general.

Proiectul unui Cartier al Justitiei pe terenul generos al Esplanadei dateaza inca din decembrie 2014, cand ministrul de atunci, Robert Cazanciuc, anunta ca vrea sa grupeze urmatoarele institutii: Curtea de Apel Bucuresti, Judecatoriile Sectoarelor 2 si 5, Parchetul de pe langa Tribunalul Bucuresti, Consiliul Superior al Magistraturii, Scoala Nationala de Grefieri, Institutul National al Magistraturii, Inspectia Judiciara pe doua hectare din terenul de pe bd. Unirii. Valoarea proiectului a fost estimata la doua sute de milioane de dolari. De atunci insa nu s-a mai discutat nimic despre acest proiect.

In octombrie 2015, pe vremea cand in fruntea Ministerului Justitiei se afla Robert Cazanciuc, Ministerul Justitiei a pus in dezbatere publica un proiect de hotarare de guvern privind amenajarea unui "cartier" al Justitiei pe terenul "Esplanada", dar nu s-a facut nimic.

Cartierul Justitiei a reaparut in discutia publica in toamna anului 2016, cand PSD l-a trecut in Programul de Guvernare cu care a castigat alegerile parlamentare.

Inainte de acest proiect, in 2007, firma TriGranit Development Romania, intentiona sa dezvolte pe aceasta locatie proiectul imobiliar Esplanada, evaluat la un miliard de euro. Proiectul a fost blocat din cauza ca aproximativ jumatate din terenul de peste zece hectare a fost revendicat de fostii proprietari.
Initial, lucrarile erau prevazute sa inceapa in 2007, pentru derularea investitiei autoritatile incheind inca din 2006 un memorandum de colaborare cu reprezentantii dezvoltatorului.

Proiectul urma sa fie dezvoltat pe un teren de 10,7 hectare si sa aiba o suprafata totala construita de 800.000 metri patrati. Investitia ar fi inclus cladiri de birouri, comerciale, hoteliere, rezidentiale si cu destinatie sociala si culturala.

Statul roman, care detine o parte din teren, ar fi urmat sa beneficieze, dupa realizarea primei faze a proiectului, de o cladire in valoare de peste 40 de milioane de euro destinata activitatilor culturale, spatii de birouri pentru institutii ale statului de circa 12.000 de metri patrati, precum si parcari subterane publice.

Intregul ansamblu ar fi trebuit sa revina statului dupa 49 de ani, cand expira parteneriatul cu dezvoltatorul proiectului.

Distribuie Distribuie Comentarii