Proekt citează exemplul comandantului celei de-a 30-a brigăzi de pușcași motorizate, care avansează spre Harkov, colonelul Igor Koleda. Potrivit publicației, acesta figurează în baza de date ca neplătitor de pensie alimentară, iar în 2020 a fost amendat pentru refuz de a demite, la cererea parchetului, un ofiţer implicat în fapte de corupţie.

Conform estimărilor Proekt, cel puțin 20 de ofițeri sunt „legați într-un fel sau altul de Ucraina” – s-au născut sau au crescut acolo. Printre aceștia se numără și unul originar din regiunea Harkov, comandantul Armatei a 6-a Forțelor Aeriene, generalul-maior Oleg Makovețki. Procuratura ucraineană susține că acesta a ordonat bombardarea zonelor rezidențiale din Harkov și a așezărilor din regiune. Originar din regiunea Volîn, general-locotenentul Mihail Zusko este comandantul Armatei 58, cea care, conform Proekt, a înaintat din Crimeea în direcția Nikolaev. Ucraina îl acuză că a participat la războiul din Donbas, în 2014.

Din cei 166 de comandanți prezentați de „Proekt”, cel puțin 20 au murit, inclusiv patru originari din Ucraina.

• Unul dintre exemplele grăitoare pe care le oferă Proekt oferă și o înțelegere mai bună despre cei care azi sunt responsabili de războiul din Ucraina. În 2015, colonelul Evgheni Doroșenko a fost judecat pentru că nu a ajutat un subordonat. Era vorba de un sergent care s-a îmbătat și s-a simțit rău, însă comandantul unității nu i-a permis chemarea unui medic, dorind „să evite declanșarea unor consecințe negative pentru el, sub forma de sancțiuni disciplinare”, potrivit instanței de judecată. Sergentul a murit, iar Doroșenko a primit inițial patru ani de închisoare cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în armată, dar în apel a fost eliberat de răspundere din cauza prescrierii faptelor. Doroșenko se află la comanda Diviziei 47 de gardă a Armatei 1 de tancuri, care înainta spre Harkov.