Universitatea Northeastern din Boston (SUA) a publicat o analiză privind dezinformarea în jurul conflictului israeliano-palestinian. După atacul-surpriză al Hamas din 7 octombrie 2023 asupra Israelului, specialiștii au evidențiat rapid „potopul“ de dezinformare care circulă pe rețelele sociale.

„În zilele și săptămânile care au urmat atacului , afluxul rapid de imagini, videoclipuri și alte surse brute de informații – împreună cu declarațiile părților în conflict – au influențat titlurile ziarelor importante, determinând mai multe instituții de presă să își ceară scuze cu privire la aspectele legate de relatarea acestora sau să transmită clarificări suplimentare ale știrilor difuzate“, se arată în analiză.

Atentatul cu bombă asupra unui spital din Gaza din 17 octombrie 2023 este doar un exemplu – întrucât ambele părți au dat vina pe adversar, iar presa a difuzat știri fără să aibă toate faptele.

Experții spun că acest lucru e cauzat de faptul că mass-media sunt sub presiune extremă de a produce conținut în timp util, în contextul în care au o capacitate redusă de a verifica afirmațiile. Este doar una dintre numeroasele provocări ale acoperirii unui război în era social media.

„Problema esențială aici este factorul timp”, spune Brian Ball, decanul facultății și profesor asociat de Filozofie la Universitatea Northeastern din Londra (Marea Britanie).

Cercetarea lui Ball s-a concentrat pe modul în care cunoștințele circulă în comunitățile din rețelele sociale. El spune că, pe lângă fluxul obișnuit de dezinformare, ambele părți în conflict sunt stimulate să „modeleze” adevărul în favoarea lor.

„Există și un alt tip de joc aici, și anume că există părți și facțiuni implicate care au misiunea de a-i determina pe oameni să gândească lucrurile greșite (despre conflict – n.r.)”, spune el despre războiul Israel-Hamas .

„Adevărul este prima victimă a războiului“

David Lazer, profesor de Științe politice și Informatică la Northeastern SUA, susține că există un aforism vechi care spune că adevărul este prima victimă a războiului.

„Există o mulțime de argumente care susțin această afirmație. Există părți puternice care au interes să înfățișeze ceea ce se întâmplă într-un anumit fel, iar presa nu poate egala această capacitate și nu are timp să verifice faptele“, spune Lazer.

El dă exemplul atacului asupra spitalului din Gaza.

„Nu știm nici acum ce s-a întâmplat exact. Poate că la un moment dat vom aduna toate faptele și vom ajunge la o concluzie care să fie convingătoare; dar, așa cum sa întâmplat, multe instituții de presă au transmis rapid titluri care afirmă un lucru, apoi le-au retras treptat; apoi au avut o altă concluzie care acum – se pare – a fost contrazisă de o analiză ulterioară a videoclipului etc”, detaliază specialistul.

Sursele de informare autorizate au interes enorm de a distorsiona informația.

„Jurnaliștii pur și simplu nu au capacitatea de a aduna fapte rapid și într-un mod care să asigure calitatea acestora, așa că sunt transmise informații incomplete, care sunt adesea declarații ale părților în conflict”, spune Lazer.

În același timp, există o mulțime de oameni care au opinii puternice despre subiect și care sunt dispuși să distribuie pe rețelele sociale conținut care se potrivește cu opiniile lor, chiar dacă informațiile sunt discutabile.

„Toate acestea fac din mediul informațional existent în jurul războiului o tocană toxică”, concluzionează el.

David Lazer a mai spus că nivelul de dezinformare este superior celui din războiul din Ucraina, deoarece situația este mult mai complexă. În Ucraina, combatanții sunt clari: Vladimir Putin versus Occident.