Dupa judecata revocarii dnei Kovesi, in sectia de procurori a CSM, eu mai am o singura intrebare: mai tare se putea face de ras prof. univ. dr. fost judecator constitutional, avocat si membru al Comisiei de la Venetia Tudorel Toader? Sau si-a atins potentialul? Pentru ca infruntarea dintre dl Toader si dna Kovesi a fost demolatoare pentru ministrul Justitiei, o prabusire in cel mai adanc abis cu putinta al ridicolului, scrie Ioana Ene Dogioiu pe  Ziare.com .

Cu calm si precizie matematica, cu cifrele si faptele intr-o mana si articolele de lege in cealalta, dna Kovesi a demontat litera cu litera raportul lui Tudorel Toader.

Din start, unul dintre cele mai importante aspecte mi se pare faptul ca dl Toader a intocmit rechizitoriul fara sa ii fi pus macar o singura intrebare dnei Kovesi.

Apostolul prezumtiei de nevinovatie si al dreptului la aparare, a caror nerespectare i-o reproseaza dnei Kovesi, i-a incalcat procurorului sef DNA cel mai elementar drept, de a isi spune propria versiune inainte de a fi pusa la zid. Asa ar trebui sa faca si procurorii cu inculpatii?

Asta arata ca ministrul Toader nu a avut nicio clipa intentia de a face o evaluare corecta, obiectiva, solida, ci a executat un ordin politic, cu dispret total fata de adevar, fata de principiile de drept, fata de regulile minime ale unui demers echitabil. A primit ordinul si l-a executat cat de bine s-a priceput.

Iar faptul ca nu s-a priceput e o alta imensa problema. Am descoperit cu stupoare ca dl Toader habar nu are sau se face ca nu are de chestiuni elementare. Si mai grav, invoca drept axiome chestiuni elementare necunoscute.

Ministrul Justitiei nu stie cum se socotesc procentele de achitare conform deciziei CSM si invoca acest calcul corect drept mistificare a cifrelor. Invoca acuzator condamnarile la CEDO din cauza dnei Kovesi, fara sa stie ca de cand e dna Kovesi procuror sef DNA nu a existat nicio asemenea condamnare. Daca voia sa afle vinovatii pentru sumele platite de Romania, dl Toader nu avea decat sa se duca la Parlament sau Guvern.

Dl Toader habar nu are ca Laura Codruta Kovesi a fost achitata de chiar Inspectia judiciara pentru neprezentarea la comisia de ancheta a alegerilor din 2009. Dl Toader ignora cu buna stiinta ca in cazul "decaparea" exista o expertiza a Institutului national de expertiza care certifica manipularea inregistrarii. Dl Toader nu stie cum a evoluat practica judiciara in calculul prescriptiilor. Nu stie ca CSM a stabilit nevinovatia procurorilor care au instrumentat dosarul OUG 13.

Profesorul Toader nu stie ca doar in dictaturi procentul de condamnari este 100% si potrivit tuturor studiilor si documentelor internationale existenta achitarilor dovedeste ca sistemul judiciar e sanatos, ca procesele conteaza, ca judecatorii nu se tem de procurori. Iar rata achitarilor in dosarele DNA este la jumatate fata de rata achitarilor in UE.

Dl Toader nu are niciun respect pentru dreptul la libera exprimare cat timp considera ca procurorul sef DNA nu are dreptul la exprimarea si argumentarea propriilor opinii juridice.

Si dl Toader atinge culmea culmilor spunand ca in cazul Belina, desi CCR a respins sesizarea, deci nu i-a dat dreptate, considerentele din motivare sunt de partea lui, deci a infrant. Asta inseamna sa transformi noaptea in zi si invers.

Nu am sa reiau in detaliu expunderea dnei Kovesi, ea poate fi consultata pe site-ul DNA.

Ministrul Toader s-a comportat ca un politruc de duzina, care a folosit in sedinta CSM exclusiv argumente emotionale imprumutate din studiourile de televiziune. A manipulat grosier invocand cazuri pentru care nu a putut prezenta nicio dovada, a emis exclusiv verdicte emotionale fara a putea defini insa culpa sefei DNA.

A ajuns pana la aberatia de a-i reprosa dnei Kovesi ca 7.000 de magistrati din Romania rezolva cazurile mai incet decat magistratii din Japonia si Malaezia. Pai, pentru asta la zid trebuie pus ministrul Justitiei, care nu asigura acestor 7.000 de magistrati, pe care pare sa-i dispretuiasca, aceeasi logistica pe care o au magistratii in Japonia. Sau asta nu se pune?

Au fost fata in fata magistratul care lucreaza cu fapte, cifre si texte de lege, care fundamenteaza si probeaza cu politrucul care spune povesti, cu mai mult sau mai putin talent. Smecher nevoie mare, vrand sa sugereze conspiratia, dl Toader a spus din timpul dezbaterilor ca anticipeaza rezultatul votului. Avea si de ce. S-a vazut si din avion ca nicio acuzatie adusa dnei Kovesi nu sta in picioare.

Si, emblematic pentru intreaga situatie, la final, dl Toader s-a prelins pe langa jurnalisti in timp ce seful sectiei de procurori a CSM anunta verdictul care il demoleaza.

Acum, desigur, mingea este la Klaus Iohannis, care primeste si ultimele argumente forte pentru a refuza revocarea si nici nu cred ca poate proceda altfel fara a-si incheia mandatul in secunda imediat urmatoare. Si este chiar mai mult decat atat, pentru ca, se pare, tabara penala si-a pregatit deja continuarea.

Exact la cateva ore dupa sedinta CSM, CCR a anuntat motivarea in cazul Legii 303/2004, una care amputeaza masiv atributiile presedintelui (Decizia 45/2018, paragrafele 157-165). Acesta isi pierde orice atributie de decizie in cazul numirii conducerii ICCJ si a presedinteilor sectiilor ICCJ, care revine exclusiv CSM.

Iar in cazul procurorilor sefi, presedintele pastreaza dreptul de a refuza o singura data, motivat, propunerea ministrului Justitiei.

In conditiile in care avizul CSM ramane consultativ (cu o complicitate inexplicabila a PNL, care nu a atacat si aceasta prevedere), ministrul Justitiei capata drept de veto cu a doua propunere de procuror sef. De facto, presedintele este scos si din procedura procurorilor, cu mana CCR, dupa ce MCV cerea expres ca nicio modificare in privinta acestor proceduri sa nu fie facuta fara avizul Comisiei de la Venetia.

Decizia CCR in aceasta privinta a fost luata cu opinia separata a Liviei Stanciu care a aratat ca aceasta restrangere este de fapt o golire de continut a atributiilor Presedintelui statului. Si nu pentru ca o spune dna Stanciu, ci pentru ca o spune chiar CCR in Decizia nr.375 din 6 iulie 2005:

"dreptul Presedintelui Romaniei de a refuza numirea in functie a judecatorilor si procurorilor propusi de Consiliul Superior al Magistraturii si de a face numirile in cele mai inalte functii din Ministerul Public la propunerea ministrului justitiei, cu avizul consultativ al Consiliului Superior al Magistraturii este constitutional. Daca Presedintele Romaniei nu ar avea nici un drept de examinare si de apreciere asupra propunerilor facute de Consiliul Superior al Magistraturii pentru numirea judecatorilor si procurorilor sau in anumite functii de conducere ori daca nu ar putea refuza numirea nici motivat si nici macar o singura data, atributiile Presedintelui Romaniei, prevazute de art.94 lit.c) coroborat cu art.125 alin. (l) din Constitutie, ar fi golite de continut si importanta ".

Aceasta decizie impotriva propriei practici a CCR poate deschide drumul atacarii la CCR a respingerii revocarii dnei Kovesi. Desi, legal vorbind, procedura de revocare fiind declansata pe legea actuala, numai aceasta ii este aplicabila pana la sfarsit. Si legea actuala a fost declarata constitutionala din 2005, dupa cum am vazut. In plus, este o mare diferenta intre numire si revocare, doua proceduri in oglinda, dar nu identice.

Iar dupa avizul negativ al CSM si demolarea la virgula a argumentelor lui Tudorel Toader, acest atac devine imposibil de justificat mai ales in plan extern. Daca avizul CCR nu conteaza, asa consultativ cum este, de ce mai exista? Insasi existenta lui, deci reglementarea obligatiei presedintelui de a cere opinia specializata si institutionala a magistratilor, este dovada ca presedintele are drept de decizie. Daca nu ar fi nimic de decis, de ce ar fi nevoie de consultare?

Cert este insa ca prin vointa CCR, viitorii procurori sefi vor fi la cheremul ministrului Justitiei, adica o prabusire in epoca Stanoiu.

Este cu atat mai important ca acest moment sinistru sa fie amanat pana la o eventuala revenire la corectitudinea constitutionala complet abandonatata de CCR.

Distribuie Distribuie Comentarii