Detalii despre scrisoarea trimisă de Timmermans Vioricăi Dăncilă. De ce este suspectată gașca penală de la București
Detalii despre scrisoarea trimisă de Timmermans Vioricăi Dăncilă. De ce este suspectată gașca penală de la București. Comisia Europeana (CE) analizeaza daca amendamentele aduse Legilor Justitiei, Codului Penal si Codului de Procedura Penala sunt in conformitate cu legislatia Uniunii Europene, daca Romania isi asuma obligatiile sa protejeze interesele Uniunii Europene si sa se conformeze cu dreptul penal european, dezvăluie Ziare.com .
Acesta ar fi unul dintre mesajele transmise printr-o scrisoare adresata premierului Dancila de prim vicepresedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans.
Ziare.com a informat, in exclusivitate, ca Timmermans i-a solicitat premierului Viorica Dancila ca pana la 1 noiembrie sa raspunda la un set de 18 intrebari punctuale privind modificarile Codurilor Penale. Intrebarile arata ca, potrivit CE, aceste modificari ar putea incalca trei directive europene foarte importante.
"Timmermans i-a transmis Vioricai Dancila ca el si presedintele Comisiei, Jean-Claude Juncker, si-au exprimat preocuparile cu privire la modificarile aduse Codurilor Penale si Legilor Justitiei. El a subliniat faptul ca independenta sistemului judiciar si lupta impotriva coruptiei sunt elemente esentiale pentru ca Romania sa fie puternica in Uniunea Europeana", au explicat surse politice pentru Ziare.com.
Potrivit acestora, scrisoarea are 5 pagini, din care 4 sunt anexele cu cele 18 intrebari. Chestionarul detaliaza cele mai delicate modificari ale Codurilor Penale si verifica impactul lor asupra anchetelor penale. Cele mai multe vizeaza modificiarile aduse Codului de Procedura Penala, dar cinci dintre acestea privesc Codul Penal.
Timmermans cere date despre esenta modificarii infractiunii de abuz in serviciu. Asta dupa ce mass-media a speculat ca aceste schimbari ale definitiei infractiunii au legatura cu Liviu Dragnea, care contesta o sentinta de 3 ani si 6 luni de inchisoare pentru instigare la abuz in serviciu. Daca modificarile ar intra in vigoare, Dragnea ar scapa de problemele penale.
Ancheta inchisa dupa un an
"Comisia vrea sa inteleaga care este sensul exact al schimbarilor aduse prin modificarile legislative si care este impactul lor asupra sistemului judiciar din Romania, a scris Timmermans", declara sursele politice.
Articolul 305 din Codul de Procedura Penala este cel care prevede ca, in termen de un an de la data inceperii urmaririi penale, organul de urmarire penala este obligat sa procedeze fie la inceperea urmaririi penale cu privire la persoana, daca sunt indeplinite conditiile legale pentru a dispune aceasta masura, fie la clasarea cauzei.
Comisia vrea sa stie daca aceasta modificare ar avea ca efect excluderea cercetarii si urmaririi penale a cazurilor in care persoanele care au comis infractiunea raman necunoscute mai mult de un an. "Care este obiectivul precis al acestui amendament? sau Pot victimele sa conteste decizia procurorului?", sunt o parte din intrebarile legate de modificari.
Suspectul care stie din timp
Articolul 307 din Codul de Procedura Penala prevede ca suspectul sa fie incunostiintat de acuzatii in primele faze ale anchetei si sa i se permita sa asiste la actele efectuate.
In acest mod, nu vor mai putea fi administrate mijloace de proba care presupun confidentialitate, precum inregistrarile telefonice sau ambientale, perchezitii domiciliare sau informatice ori prinderi in flagrant.
Despre dreptul de a nu coopera
Articolul 99 din Codul de Procedura Penala prevede dreptul suspectului de a nu coopera.
Aceasta modificare a fost contestata si de procurorul general al Romaniei, care arata in seisizarea trimisa la Curtea Constitutionala ca dreptul de a nu coopera in cadrul unei proceduri penale nu poate fi absolut. Spre exemplu, suspectul poate refuza sa participe la o recunoastere din grup cand victima unei infractiuni poate identifica in acest fel autorul faptei.
Victima, fata in fata cu suspectul
Articolul 92 din Codul de Procedura Penala prevede ca avocatul suspectului sau inculpatului trebuie anuntat cu cel putin 24 de ore inainte de orice act de urmarire penala, fiind dezvaluita inclusiv identitatea persoanei ce urmeaza a fi audiata.
Societatea civila si asociatiile de magistrati au criticat aceasta prevedere, deoarece in termenul de 24 de ore, orice martor ce urmeaza a fi audiat poate fi intimidat de suspect sau inculpat, astfel incat declaratia ulterioara nu va putea conduce la aflarea adevarului in cauza.
De asemenea, suspectul/inculpatul va putea participa la orice audiere, or, in aceste conditii, victimele unor infractiuni grave (viol, tentativa la omor etc.) vor suferi victimizari secundare.
Folosirea probelor
Articolul 145 din Codul de Procedura Penala care prevede ca, dupa incetarea masurii de supraveghere tehnica, procurorul informeaza, in scris, in cel mult 10 zile, pe fiecare subiect al unui mandat, precum si pe toate persoanele care au fost supravegheate tehnic in legatura cu subiectul mandatului.
De exemplu, daca se descopera ca o persoana cercetata pentru savarsirea unui omor fusese interceptata intr-un alt dosar, de un alt organ judiciar, in perioada in care fusese ucisa victima, inregistrarile nu pot fi folosite pentru a stabili daca autorul s-a aflat in locul savarsirii faptei.
Ingreunarea anchetei
Articolele 143 si 168 din Codul de Procedura Penala se refera la folosirea unor probe obtinute in timpul unei anchete, privind alte infractiuni, intr-o alta ancheta. Practic, probele obtinute in baza primului mandat nu pot fi folosite in alta ancheta.
"In cazul in care, pe parcursul derularii activitatii de interceptare sau inregistrare a convorbirilor, comunicarilor sau conversatiilor rezulta indiciile savarsirii si a altor infractiuni, poate fi ceruta completarea mandatului si cu privire la acele infractiuni", se arata la articolul 143. Articolul 168 priveste datele obtinute in urma perchezitiei infomatice.
Presiuni pe judecatori?
Articolul 539 din CPP arata ca reprezinta privare nelegala de libertate orice masura preventiva privativa de libertate dispusa intr-o cauza in care persoana a fost achitata pentru orice motiv sau daca la data dispunerii masurii privarii de libertate exista o cauza de incetare a procesului penal.
"Intrebarile Comisiei sunt pentru a lamuri daca modificarile duc la o crestere a compensatiilor pe care statul le-ar putea plati in cazul unor persoane care au fost achitate sau daca, in cazurile in care inculpatii sunt achitati, judecatorul care a emis un mandat de arestare risca sa fie pus acuzare", explica sursele politice citate.
Perchezitiile, greu de facut
Articolul 159 din CPP priveste un amendament in cazul perchezitiei domiciliare: "neindicarea obiectelor sau a persoanelor cautate impiedica efectuarea perchezitiei de catre organul judiciar. Refuzul persoanei perchezitionate de a preda persoanele sau obiectele cautate, precis identificate, se mentioneaza in procesul-verbal de perchezitie. Lipsa acestei mentiuni din procesul-verbal de perchezitie, precum si continuarea perchezitiei fara a fi solicitate sau daca au fost predate se sanctioneaza cu nulitatea absoluta. Probele obtinute in baza unui proces-verbal nul pentru aceste motive nu pot fi folosite in cadrul procesului penal".
Potrivit procedurii in vigoare, perchezitiile se dispun tocmai pentru a descoperi obiecte despre care organele judiciare nu detin informatii precise. Practic, prin aceste modificari, au fost introduse restrictii nejustificate referitoare la efectuarea perchezitiilor, care pot zadarnici obtinerea unor probe esentiale.
Solicitarea de documente, ingreunata
Articolul 170 din CPP prevede predarea obiectelor, inscrisurilor sau a datelor informatice, care este ingreunata.
Concret, este introdusa conditia existentei de probe sau indicii temeinice pentru simpla solicitare de predare a unor obiecte sau inscrisuri. In multe cazuri, nu exista decat o sesizare penala, pentru a carei verificare sunt necesare inscrisuri, cum este spre exemplu o sesizare legata de atribuirea unui contract sau folosirea ilegala a unor fonduri europene, insa sesizarea contine doar informatii si nu probe ori indicii temeinice. In astfel de situatii nu se vor mai putea ridica documente.
Articolul 249 din CPP este cel care limiteaza luarea masurilor asiguratorii in vederea confiscarii speciale doar cu privire la bunurile obtinute din activitati infractionale.
In situatia in care aceste bunuri nu se mai gasesc, nu mai este prevazuta posibilitatea de a sechestra alte bunuri de aceeasi valoare.
Noi cerinte pentru anchete
Articolele 15, 103, 146 si 223 aduc cerinte mai mari pentru investigatii si sentinte.
Articolul 15 a fost modificat in sensul ca: "actiunea penala se pune in miscare si se exercita cand exista probe din care rezulta indicii temeinice ca o persoana a savarsit o infractiune si nu exista cazuri care impiedica punerea in miscare sau exercitarea acesteia", fiind inlocuita sintagma "presupunere rezonabila" cu "indicii temeinice".
"In luarea deciziei asupra existentei infractiunii si a vinovatiei inculpatului instanta hotaraste motivat, cu trimitere la toate probele evaluate. Condamnarea se dispune doar atunci cand instanta are convingerea ca acuzatia a fost dovedita dincolo de orice indoiala", prevede articolul 103.
Articolul 146 reduce competentele proprii procurorului, deja limitate, in materia obtinerii datelor privind tranzactiile financiare, iar art. 223 priveste cazurile de arestare preventiva.
Limiteaza folosirea datelor financiare
Articolul 153 din Codul de Procedura Penala prevede ca "datele privind situatia financiara a persoanelor pot fi folosite ca probe numai impotriva persoanelor care au fost indicate in solicitarea procurorului", ceea ce impiedica folosirea unor probe obtinute in mod legal pentru dovedirea unor infractiuni.
Spre exemplu, daca datele financiare obtinute in baza autorizarii judecatorului cu privire la un om de afaceri dovedesc ca acesta a dat mita unui functionar public, probele nu pot fi folosite impotriva acestuia. Aceasta restrangere a posibilitatii aflarii adevarului nu are nicio justificare obiectiva si impiedica organele judiciare sa isi indeplineasca atributiile stabilite de Constitutie.
Abuzul in serviciu
Referitor la articolul 297 din Codul Penal, privind abuzul in serviciu, Comisia Europeana atrage atentia asupra noii definitii a infractiunii. In Parlament a fost schimbata aproape total prin introducerea unui paragraf surpriza: "in scopul de a obtine pentru sine, sot, ruda, sau afin pana la gradul al II lea inclusiv, un folos patrimonial si prin aceasta cauzeaza o paguba, certa si efectiva".
Trebuie spus ca, in putine dintre dosarele de abuz in serviciu, "folosul patrimonial" este pentru "sine, sot, ruda, sau afin pana la gradul al II lea inclusiv". Acest lucru a fost evitat de presedinti de CJ, de primari sau de directori de institutii publice, pentru ca incalcau prevederile infractiunii de conflict de interese.
In dosarul in care Liviu Dragnea a fost condamnat la 3 ani si 6 luni de inchisoare pentru abuz in serviciu, paguba din dosar o reprezinta salariul incasat necuvenit de cele doua secretare PSD, angajate la DGASPC Teleorman. Indirect, cel care a beneficiat de serviciile celor doua este PSD Teleorman, locul unde femeile lucrau de facto.
"Care este obiectivul precis al acestei modificari? Este in linia obligatiilor care deriva din Directiva Europeana 2017/1371? Pot autoritatile romane sa furnizeze statistici relevante privind numarul proceselor si al condamnarilor pentru abuz in serviciu legate privind fonduri UE? Sunt intrebarile din scrisoarea lui Timmermans", explica sursele politice citate de Ziare.com
Directiva Europeana 2017/1371 instituie norme minime care definesc activitatile ilegale si infractiunile ce aduc atingere intereselor financiare ale UE si stabileste un prag explicit de 100.000 de euro pentru prejudiciile sau avantajele care ar trebui sa fie considerate semnificative.
Delapidarea
Articolul 297 din Codul Penal priveste delapidarea. Potrivit modificarilor, actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila. Impacarea partilor inlatura raspunderea penala.
Definitia functionarului
Articolul 175 din Codul Penal restrange definitia functionarului public prin abrogarea prevederii potrivit careia: "De asemenea, este considerat functionar public, in sensul legii penale, persoana care exercita un serviciu de interes public pentru care a fost investita de autoritatile publice sau care este supusa controlului ori supravegherii acestora cu privire la indeplinirea respectivului serviciu public".
Intentia
Articolul 16 din Codul Penal, privind vinovatia si faptele savarsite cu intentie.
Prescriptia
Articolele 154 si 155 privind termenele de prescriptie a raspunderii penale si intreruperea cursului prescriptiei raspunderii penale. In esenta termenele de prescriptie scad.
