Numită „privighetoarea Carpaţilor“, „cea mai mare cântăreaţă a zilelor noastre“, Haricléea Darclée a murit în anonimat, funeraliile fiind plătite de Ambasada Italiei.

La 12 ianuarie 2024 se împlinesc 85 de ani de la decesul celei care era numită „Privighetoarea Carpaților”. Repertoriul cântăreţei a cuprins peste 60 de titluri de opere ale unor celebri compozitori.

Haricléea Darclée, născută la 10 iunie 1860, a debutat în 1881, cu un recitat de canto la teatrul de la Brăila, oraşul său natal. În anul 1888, compozitorul Charles Gounod o remarcă pe Haricléea și îi dă rolul Margueritei din opera sa Faust, rol cu care a debutat Haricléea Darclée pe scena Operei din Paris, la 14 decembrie.

Aplaudată de Giuseppe Verdi

În anul următor, Gounod o distribuie în rolul Julietei şi tot el îi găsește un nume potrivit pentru teatru, Darclée. În scurt timp, Hariclea Darclée a cucerit publicul și a devenit preferata multor compozitori. Astfel, Giacomo Puccini compune, pentru vocea ei, Tosca, Pietro Mascagni, Iris, iar Alfredo Catalani, La Wally. Haricléea Darclée s-a impus ca prima donna în marile teatre de operă de la Paris, Berlin, Florența, Milano, Roma, Buenos Aires, Lisabona, Barcelona, Madrid, Monte Carlo, Moscova și Sankt Petersburg. La Scala din Milano, scena consacrării mondiale, Hariclea a debutat pe 26 decembrie 1890, cu rolul Chimènei din Cidul de Massenet. Atunci a fost aplaudată chiar de Giuseppe Verdi, conform Arhivelor Naționale ale României.

Tot la Scala a cântat şi în operele lui Gomez, Leoncavallo, Bizet, Donizetti, Mozart, Puccini, Rossini, Richard Strauss, Wagner, Verdi ş.a. Giacomo Puccini a văzut în ea singura soprană care putea să redea cel mai bine rolul Floriei Tosca. Astfel, Haricléea Darclée a fost prima interpretă a rolului Floria Tosca din opera Tosca de Giacomo Puccini, premiera operei având loc la data de 14 ianuarie 1900, la teatrul Costanzi din Roma.

Artista a înregistrat, pentru Casa de Discuri Fonotipia din Milano, arii şi scene din mai multe opere, însă patrimoniul acesteia a fost distrus de bombardamentele din cel de-al Doilea Război Mondial. S-au păstrat în limba română două cântece populare prelucrate de George Stephănescu (''Cântecul fluieraşului'') şi Tiberiu Brediceanu (''Vai, mândruţo, dragi ne-avem!''), realizate, însă, spre sfârşitul vieţii, notează www.rador.ro şi www.metropolis.ro.

Funeraliile au fost plătite de Ambasada Italiei

La finele vieții, artista a trăit în anonimat , izolare şi sărăcie, uitată de rude și de autorități și neglijată chiar şi de fiul ei, locuind într-un hotel din Capitală.

Haricléea Darclée a murit de sarcom hepatic la spitalul Filantropia din Bucureşti, la 12 ianuarie 1939. „Măiastra pasăre de basm” a fost înmormântată în Cimitirul Bellu. Funeraliile au fost plătite de către Ambasada Italiei.

La Arhivele Naţionale ale României se păstrează fondul familial Haricléea Darclée, în care se găsesc sute de scrisori, acte biografice, de familie şi material documentar (articole, conferinţe, versuri) despre activitatea cântăreţei.