Cine te mai angajează dacă ești trecut de 50 de ani și ți-ai pierdut locul de muncă? Recruterii admit că este foarte dificil să-ți mai găsești altul indiferent de specializare, dar angajatorii spun că realitatea nu e chiar așa.

Datele Institutului Național de Statistică arată că, în septembrie, numărul șomerilor a crescut, comparativ cu august, ajungând la 432.700 de persoane, față de 422.500. Rata șomajului pe septembrie a urcat la 5,2% față de 5,1% în august.

Pentru persoanele adulte (25-74 de ani), rata şomajului a fost estimată la 4,1% pentru luna septembrie 2022 (3,4% în cazul femeilor şi 4,5% al bărbaţilor). Numărul şomerilor în vârstă de peste 25 de ani reprezintă aproape trei sferturi din numărul total al șomerilor, una dintre categoriile cele mai vulnerabile la angajare în cazul pierderii locului de muncă fiind cea peste 45-50 de ani.

Ce spun patronii

„La 40-50 de ani, școala pe care ai făcut-o, diploma pe care ai obținut-o nu mai au absolut nicio relevanță. Și, da, cei de 50 de ani își găsesc foarte greu de lucru, indiferent de domeniu și de pregătirea lor. Sunt și excepții, desigur”, este de părere George Butunoiu, unul dintre cei mai cunoscuți specialiști HR de la noi. Din punctul de vedere al angajatorilor, lucrurile nu sunt atât de negre, cu atât mai mult cu cât România este de mulți ani o țară din care oamenii pleacă să muncească afară, punându-i pe patroni în situația de a nu prea putea să facă mofturi.

„Din experiența mea ca angajator, vă spun că aș angaja persoane trecute de 50 de ani care mi-ar cere de lucru. Pentru că au experiență, atâta câtă au. Că în ultimii 30 de ani nu prea s-au format, nu prea s-au calificat, e alt subiect, dar, oricum, au mai multă experiență decât alții. Pe de altă parte, contează și ce fel de muncă prestează”, spune Radu Godeanu, vicepreședinte al asociației patronale UGIR-1903.

Pentru că, adaugă Godeanu, dacă este vorba despre o muncă fizică bazată pe efort mare, nu prea te poți baza pe ei, dar să coordoneze o activitate bazată pe efort fizic, sigur se califică. „Ar ști să facă un asemenea lucru, comparativ cu unul mai tânăr care, poate, nu s-ar înțelege cu echipa. Eu am lucrat mult pe șantier și vorbesc despre echipe, nu despre munca în birouri. Am auzit și eu de cazuri de oameni care se plâng, dar gândiți-vă câtă lipsă de forță de muncă există în România. Mi-e greu să cred că nu-și găsesc de muncă. Singura discuție despre care știu că apare în zona patronatelor este aceea că nu avem forță de muncă și nu că nu angajăm în vârstă sau în nevârstă. Nu ai pe cine să angajezi, acesta este subiectul. Și angajezi pe oricine, fie că e bun sau rău, și vezi apoi. Dacă nu ai deloc, începi cu cei ai”, subliniază reprezentantul patronilor.

Muncitori, da, secretare, ba

Reprezentantul patronatului mai spune că persoanele trecute de 50 de ani mai au un atu, în opinia sa: „Vârsta aceasta de peste 45-50 de ani, atât la bărbați, cât și la femei, este una care aduce beneficii firmei. Pentru că nu mai au nici copii mici, nu există riscul de concedii medicale, de nașteri sau mai știu eu ce altceva. Aceasta este o vârstă care te lasă la locul de muncă toată ziua”.

Adevărații perdanți ai situației sunt lucrătorii din privat cu studii umaniste. Acestora, admite Radu Godeanu, patronii nu prea au ce să le ofere. Riscul ca aceștia să rămână fără loc de muncă și după expirarea perioadei de ajutor de șomaj este mai mare.

Accesul la șomaj, dificil și restrictiv

Iar ajutorul de șomaj este o prestație socială care la noi a cunoscut un declin constant în ultimul deceniu și mai bine, în raport cu prețurile de consum, ca să nu mai vorbim de condițiile de acces extrem de dificile și restrictive.

Un studiu din noiembrie 2022 al FES arată că asemenea VMG-ului, și ajutorul de șomaj este legat de Indicatorul Social de Referință, ISR, și nu de salariul avut înainte pentru care s-au reținut contribuții de șomaj, fapt care face ca indemnizațiile plătite să aibă un nivel redus, în condiţiile unor criterii de eligibilitate aproape draconice.

Tendinţa de reducere a cheltuielilor cu protecția socială a şomerilor şi de restricţionare a accesului la aceste prestații este comună majorităţii statelor membre din Europa Centrală şi de Est, potrivit aceleiași surse, dar consecinţele reducerii accesului și a valorii prestațiilor sunt mult mai drastice în România, în comparaţie cu orice altă ţară din regiune. Astfel, dacă în 2005 indemnizația de şomaj pentru un lucrător cu experienţă reprezenta 76% din valoarea salariului minim pe economie, în 2019 proporţia scăzuse la doar 24%.

De la 1 ianuarie 2022, valoarea ISR este de 500 de lei. Valoarea prestației depinde de stagiul de cotizare: pentru un șomer care a cotizat cel puțin un an este de 75% din ISR, adică 375 de lei, la care se adaugă 3% pentru cei cu vechime în muncă între 3 și 5 ani, 5%, între 5 și 10 ani și 10%, pentru cei cu vechime peste 20 de ani.

Ajutorul de șomaj se plătește lunar, timp de 6 luni pentru cei care au contribuit un an, 9 luni, pentru cei care au contribuit cel puțin 5 ani și 12 luni, pentru cei cu o contribuție mai mare de 10 ani.