Descoperirea „timpului negativ", fascinație și scepticism
Oamenii de știință de la Universitatea din Toronto susțin că au demonstrat existența „timpului negativ" într-un mod fizic și concret, nu doar teoretic. Rezultatele experimentelor lor, deși încă nepublicate într-un jurnal de specialitate, au atras atenția și scepticismul comunității științifice internaționale.
Cercetătorii subliniază că aceste concluzii surprinzătoare reflectă o particularitate ciudată a mecanicii cuantice, fără a provoca o schimbare radicală în înțelegerea timpului. Totuși, descoperirea ridică întrebări importante despre modul în care percepem realitatea. „Este o temă dificilă chiar și pentru noi să discutăm cu alți fizicieni. Suntem adesea înțeleși greșit", a declarat Aephraim Steinberg, profesor la Universitatea din Toronto, specializat în fizica experimentală cuantică.
Cercetătorii au început să studieze interacțiunile dintre lumină și materie acum câțiva ani. În experimente, particulele de lumină (fotoni) trec prin atomi, fiind absorbite și apoi reemise. Acest proces determină atomii să intre temporar într-o stare de energie mai ridicată, înainte de a reveni la starea inițială. Echipa condusă de Daniela Angulo a măsurat cât timp au rămas atomii în această stare excitată. Rezultatele au indicat un timp negativ - adică o durată mai mică decât zero.
Pentru a explica acest fenomen, cercetătorii au folosit o analogie: imaginați-vă mașini care intră într-un tunel. În mod obișnuit, prima mașină ar trebui să iasă după ce intră, dar rezultatele au arătat că unele mașini par să iasă înainte de a intra efectiv în tunel. Deși inițial astfel de rezultate au fost considerate irelevante, echipa a demonstrat că acestea pot fi măsurate și interpretate științific. Experimentele, desfășurate pe parcursul a doi ani, au fost extrem de complexe, implicând lasere calibrate cu precizie pentru a evita distorsiunile. Cercetătorii sunt însă categorici: descoperirea nu implică călătoria în timp.
„Nu sugerăm că ceva a călătorit înapoi în timp", a explicat Steinberg. „Este doar o interpretare eronată." Rezultatele se bazează pe principiile mecanicii cuantice, unde particulele nu urmează întotdeauna reguli stricte, ci se comportă în moduri probabilistice și greu de intuit. Fenomenul observat nu contrazice teoria relativității a lui Einstein, deoarece fotonii nu transportă informație, evitând astfel încălcarea limitelor de viteză impuse de fizică.
Conceptul de „timp negativ" a atras atât fascinație, cât și scepticism. Fizicianul german Sabine Hossenfelder a criticat rezultatele într-un videoclip cu peste 250.000 de vizualizări, argumentând că fenomenul descris nu are legătură cu trecerea timpului, ci doar cu modul în care fotonii interacționează cu materia. În replică, echipa de cercetători a apărat validitatea experimentului, afirmând că acesta abordează întrebări fundamentale despre comportamentul luminii și natura realității. Deși nu există încă aplicații practice evidente, rezultatele deschid noi direcții de cercetare în domeniul mecanicii cuantice.
„Nu avem încă o cale clară pentru aplicarea acestor descoperiri, dar continuăm să explorăm posibilitățile", a adăugat Steinberg. Descoperirea timpului negativ reprezintă un pas important în explorarea fenomenelor cuantice, ridicând întrebări profunde despre natura timpului și a realității. Deși este puțin probabil ca aceste rezultate să ducă la invenții precum mașinile timpului, ele oferă un nou mod de a privi lumea microscopică a particulelor. Rămâne de văzut dacă această descoperire va rezista testului timpului și verificărilor suplimentare din partea comunității științifice. Cert este că, în căutarea răspunsurilor despre univers, cercetătorii continuă să împingă limitele cunoașterii umane.
