Un raport recent al Institutelor Naţionale de Sănătate (NIH) din SUA dezvăluie că nivelurile ridicate de fluor în apa potabilă, de două ori mai mari decât limita recomandată, sunt asociate cu scăderea IQ-ului în rândul copiilor.

Adăugarea fluorului în apa potabilă a fost considerată o realizare majoră în sănătatea publică. Totuși, un raport recent al NIH sugerează că nivelurile ridicate de fluor, de două ori peste limita recomandată, sunt legate de scăderea IQ-ului copiilor. Este prima dată când o agenție federală americană confirmă, cu „încredere moderată”, că există o legătură între nivelurile ridicate de expunere la fluor şi un IQ mai scăzut la copii.

Raportul guvernamental al SUA a constatat că fluorul din apa potabilă, la niveluri de două ori mai mari decât limita recomandată, este asociat cu scăderea IQ-ului la copii. Deși nu a fost creat exclusiv pentru a evalua impactul fluorului asupra sănătății, raportul subliniază un risc neurologic semnificativ legat de concentrațiile ridicate de fluorură.

Conform Centrului American pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC), fluorul întărește dinții și reduce riscul de carii prin înlocuirea mineralelor pierdute. Adăugarea fluorului în apa potabilă la niveluri scăzute a fost, timp de decenii, considerată una dintre cele mai mari realizări în sănătatea publică a secolului trecut.

„Cred că acest raport este cheie pentru înţelegerea acestui risc”, a declarat Ashley Malin, cercetătoare la Universitatea din Florida, care a studiat efectele nivelurilor ridicate de fluor asupra copiilor și femeilor însărcinate. Ea a descris raportul ca fiind „cel mai riguros raport de acest gen.”

Concentrația sigură de fluor

Raportul mult așteptat, publicat miercuri de Programul Național de Toxicologie al Departamentului de Sănătate și Servicii Umane, rezumă o revizuire a studiilor realizate în Canada, China, India, Iran, Pakistan și Mexic. Acesta concluzionează că apa cu un conținut de fluor mai mare de 1,5 miligrame pe litru este constant asociată cu un IQ mai scăzut la copii.

Deși raportul nu a cuantificat exact scăderea IQ-ului în funcție de nivelul de expunere la fluor, unele studii analizate sugerează o reducere de 2 până la 5 puncte în IQ-ul copiilor expuși la concentrații mai mari, conform The Independent.

Începând cu 2015, oficialii din domeniul sănătății din Statele Unite au recomandat un nivel de fluorizare de 0,7 miligrame pe litru de apă, după ce timp de cinci decenii intervalul superior recomandat fusese de 1,2 miligrame.

Organizația Mondială a Sănătății a stabilit o limită sigură de fluor în apa potabilă la 1,5 miligrame pe litru. Raportul indică faptul că aproximativ 0,6% din populația Statelor Unite – adică în jur de 1,9 milioane de americani – beneficiază de apă cu niveluri naturale de fluor de 1,5 miligrame sau mai mari.

„Constatările din acest raport ridică întrebări cu privire la modul în care aceşti oameni pot fi protejaţi”, a precizat Malin.

Critici aduse raportului

Raportul de 324 de pagini nu a oferit concluzii despre riscurile asociate cu niveluri mai scăzute de fluor, subliniind necesitatea unor cercetări suplimentare. De asemenea, nu a abordat efectele potențiale ale fluorului ridicat asupra adulților.

Asociația Americană de Stomatologie , care susține fluorizarea apei, a criticat atât versiunile anterioare, cât și această nouă cercetare. O purtătoare de cuvânt a menționat că experții organizației sunt în continuare în proces de analiză a raportului.

Fluorul, un mineral natural prezent în apă și sol, a fost adăugat în apă potabilă începând din 1945 pentru a reduce cariile dentare. Deși inițial eficient, în 2015 oficialii au redus nivelul recomandat de fluor pentru a preveni fluoroză dentară.

Agenția pentru Protecția Mediului a impus o limită de 4 miligrame pe litru pentru a evita fluoroză scheletică. Totuși, studii recente sugerează că niveluri ridicate de fluor ar putea afecta dezvoltarea creierului, cu posibile efecte negative asupra bebelușilor și copiilor.

În 2006, Consiliul Național de Cercetare a cerut mai multe studii privind impactul fluorului asupra inteligenței. Programul Național de Toxicologie a început în 2016 o revizuire extinsă a cercetărilor, dar rezultatul final a fost întârziat și contestat.

„Deoarece fluorul este un subiect atât de important pentru public şi pentru oficialii din domeniul sănătăţii publice, a fost imperativ să depunem toate eforturile pentru a obţine date ştiinţifice corecte”, a declarat Rick Woychik, director al Programului Naţional de Toxicologie.

Ashley Malin sugerează ca femeile însărcinate să limiteze consumul de fluor, inclusiv din apă și ceaiuri specifice. De asemenea, ea pledează pentru introducerea etichetelor care să indice conținutul de fluor al băuturilor.

Conține apa din România fluor?

Potrivit informațiilor obținute de „Adevărul”, apa de la robinet din România nu conține fluor. Reglementările Uniuni Europene nu obligă țările membre să adauge acest mineral natural în apa potabilă.

Concret, doar câteva țări Europene, printre care Marea Britanie și Irlanda, adaugă fluor în apa de la robinet.

Nici în apele minerale îmbuteliate acest element nu poate fi adăugat.

„În apa minerală natural nu există fluor adăugat, prin lege nu au voie să adauge nimic. Pe etichetă apare F-, forma redusă a fluorului. Fluorurile sunt ca și clorurile parte din natură, componenți naturali ai solului, esențiale organismului. Dar nu se adaugă suplimentar în nici o apă minerală naturală din România, asta garantat 100% pe lege. Ceea ce conține apa este parte din natură, formele reduse practic ale fluorului reprezintă componenți naturali ai solului.”, a explicat Claudia Benea, ambasador al Resursei Naturale de Apă din România, specialist în hidratare, pentru „Adevărul”.

Cele mai multe ape minerale plate îmbuteliate conțin mai puțin de 0,1 mg de fluor pe litru, iar românii își iau fluorul necesar pentru sănătatea dentară din pasta de dinți.