Rămășițele unui templu antic necunoscut au fost descoperite de arheologi în Cetatea dacică Costești din Hunedoara - inclusă în patrimoniul cultural mondial UNESCO. Descoperirea are loc după un secol de la primele cercetări arheologice din cetate.

Ruinele unui templu necunoscut au fost descoperite de arheologi în cetatea dacică Costești - Cetățuie, în urma campaniei arheologice încheiată recent. Este una dintre descoperirile importante realizate în cetatea dacică în decursul celor 100 de ani de la demararea primelor cercetări arheologice în acest sit, informează Consiliului Județean Hunedoara, instituția care, împreună cu Ministerul Culturii, a finanțat săpăturile arheologice din acest an.

„Astfel, în ultima parte a campaniei de săpături, la Costești-Cetățuie au fost descoperite in situ două baze de calcar ale unui templu necunoscut cercetătorilor. Vestigiile noului edificiu au fost identificate pe una dintre terasele din partea sud-vestică a dealului, în locul numit Mălăiște, străbătut de drumul antic. Descoperirea anunțată în preajma Zilei Patrimoniului Mondial UNESCO din România, sărbătorită în 16 noiembrie, va contribui, cu siguranță la o mai bună înțelegere a civilizației dacice și a interacțiunilor sale cu celelalte civilizații europene contemporane”, a informat Consiliul Județean Hunedoara.

Primele „șiruri de pietre așezate cu o strictă rânduială pe arii cu îngrijire amenajate” au fost aflate în cetatea dacică de aici în cursul săpăturilor coordonate, începând cu anul 1924, de profesorul clujean D. M. Teodorescu. După un veac, descoperirea unui nou aliniament, al cincilea, impulsionează reluarea subiectului referitor la construcțiile cu destinație religioasă de la Costești-Cetățuie, dar și din restul zonei capitalei Regatului Dac.

Cetatea dacică Costești, în patrimoniul UNESCO

Potrivit specialiștilor, în următorii ani, cercetările arheologice vor fi extinse pentru a documenta planimetria templului, cronologia sa, tehnica de construcție și, nu în ultimul rând, pentru a obține informații cu privire la activitățile desfășurate în perimetrul său.

Cercetările arheologice din campania 2024 s-au desfășurat sub egida Universității Babeș-Bolyai (Facultatea de Istorie și Filosofie) și au fost finanțate de Ministerul Culturii și Consiliul Județean Hunedoara, prin Direcția Generală de Administrare Monumente și Promovare Turistică a Județului Hunedoara, în cadrul unui parteneriat cu Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Muzeul Civilizației Dacice și Romane și Muzeul Județean Mureș.

Cetățile Dacice din Munții Orăștiei, cinci dintre ele aflate în arealul județului Hunedoara și una în județul Alba, sunt înscrise din anul 1999 în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, datorită contribuției valoroase aduse la cultura și civilizația universală.

Templele misterioase ale dacilor

Cel puțin 30 sanctuare dacice au fost descoperite de-a lungul timpului pe teritoriul României. majoritatea fiind în ținutul cetăților dacice din Munții Șureanu. Aici au fost identificate 19 astfel de edificii - în afara descoperirii recente de la Costești - , dintre care 16 rectangulare și trei circulare.

Cel mai mare complex de temple şi sanctuare a fost înfiinţat în Sarmizegetusa Regia, vechea capitală a Daciei din vremea regelui Decebal. Aici aveau loc, potrivit unor istorici, ritualurile de iniţiere a războinicilor daci, dar şi sacrificii, iar forma unor aşezări misterioase i-a dus pe cercetători la concluzia că locurile erau punte de observaţie astronomică.

Cele opt temple din Sarmizegetusa Regia au dat naştere unor teorii fascinante, probate de istorici cu argumente dintre cele mai diverse. În incinta sacră a vechii capitale a Daciei pre-romane au funcţionat, potrivit unor istorici, nouă temple şi sanctuare.

Lăcaşurile de cult nu lipseau nici din interiorul cetăţilor de apărare, construite în jurul Sarmizegetusei (Costeşti, Blidaru, Piatra Roşie). La Costești au fost descoperite de-a lungul timpului ruinele a patru temple patrulatere.

Cetatea Costeşti (video) a fost ridicată în vremea regelui Burebista (sec. I î. Hr. ) şi a servit ca fort militar, dar şi ca reşedinţă pentru căpeteniile strămoşilor noştri.

A fost devastată în anii războaielor de cucerire a Daciei de către romani (101 - 106 d. Hr.). Mai multe dintre construcţiile sale (două turnuri locuinţă, şase bastioane, patru sanctuare, ruinele unei cisterne de apă, ziduri) sunt vizibile şi în prezent, deşi s-au degradat, mai ales în ultimii ani. Cele mai ample lucrări de consolidare şi conservare a monumentului istoric au avut loc la începutul anilor ’80, potrivit unui proiect elaborat de arheologi şi de Institutul de Proiectări Hunedoara.