Mai multe situri arheologice au fost identificate pe Lotul 3 Cornetu - Tigveni (37,4 km) al Autostrăzii Sibiu - Pitești (A1), dintre care unele de pe vremea geților, au dezvăluit istoricii și drumarii.

Conducerea Direcției Regionale de Drumuri și Poduri DRDP Craiova, din cadrul Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a menționat, într-un material postat pe Facebook la finele acestei săptămâni, că până acum s-au parcurs două etape importante pe cea mai scumpă dintre secțiunile autostrăzii peste Carpați.

Prima se referă la scoaterea din fondul forestier a suprafețelor de pădure de pe culoarul autostrăzii, etapă ce va fi urmată de inventariere, marcare și apoi defrișare. Cea de-a doua etapă este legată de cercetarea intruzivă pentru identificarea potențialului arheologic, realizată în proporție de 70% și care se preconizează că se va finaliza pe la jumătatea lunii octombrie.

Arheologicii experți care au anunțat, printr-un material video, descoperirea unor „urme ale geților” - de locuire dar și de ritual, precum și centre meșteșugărești din perioada medievală, au ținut să precizeze și că siturile nu vor întârzia construcția autostrăzii, chiar dacă traseele suferă modificări din cauza condiționărilor din teren. Au recunoscut, în același timp, că acestea reprezintă: „O șansă pentru noi să cercetăm ceva ce nu a mai fost cercetat până acum în România”.

Au fost identificate deocamdată opt situri arheologice, deși inițial fuseseră preconizate cinci. Dintre acestea, trei sunt deja în cercetare, la fel cum va fi și zona dintre ele: de la Cepari și Rudeni (Șuici) în județul Argeș, până la Poiana (Perișani) în județul Vâlcea, în zona viitorului tunel dublu de 1,7 kilometri, ce urmează să se construiască aici.

Locuințele geților și centre medievale meșteșugărești pe drumul către Țara Loviștei

„O zonă de locuire de la sfârșitul epocii fierului”, precum și zone meșteșugărești din secolele XVI - XVII au descoperit arheologii pe Lotul 3 Cornetu Tigveni. Ele vin în completarea „urmelor romane” identificate pe Lotul 2 al Autostrăzii Sibiu Pitești, Boița - Cornetu, tot în acest an.

„Situl în care ne aflăm este unul nou identificat în urma diagnosticului arheologic și o șansă pentru noi să cercetăm ceva ce nu a mai fost cercetat până acum în România. Este vorba despre o zonă de locuire de la sfârșitul epocii fierului, acea perioadă în care aici trăiau geții, acele triburi tracice foarte cunoscute care sunt menționate pentru prima dată de părintele istoriei Herodot, deci prima dată când intrăm în istorie. Până acum nu știam decât de mormintele lor. Acum iată că avem șansa, prin această cercetare mare de suprafață, să identificăm și zonele în care aceștia locuiau sau desfășurau diferite alte activități din sfera rituală”, a explicat dr. Magdalena Ștefan, muzeograf în cadrul Muzeului Național de Istorie, despre recenta descoperire arheologică.

Aceasta a mai menționat și că: „S-au mai identificat și zone meșteșugărești din perioada medievală, din secolele XVI - XVII, probabil ateliere de prelucrarea metalului, de obținere a minereului de fier, ce se aflau distribuite în lungul unui drum care este cunoscut ca drumul care mergea spre Țara Loviștei ”.

Drumul la care face istoricul a avut în trecut mai multe denumiri, printre care și „Calea veche” sau „Calea mare” etc., fiind cunoscut astăzi drept DN 7D (fost drum național ) pentru că pe aici s-a mers timp de milenii, din cauza accesului dificil de pe Valea Oltului. Artera lega Muntenia de Transilvania , prin ținutul istoric Țara Loviștei. Practic de la Sibiu, se mergea o porțiune prin Defileul Oltului, apoi se trecea râul spre localitățile de pe malul estic, precum Câineni și Perișani (din Vâlcea), și pe munte de pe Valea Băieșului se ajungea pe Valea Topologului în Argeș.

Arheologia, „susținută de lucrările mari de infrastructură”

Potrivit cercetătorului științific III, arheolog expert dr. Corina Borș, primul sit care va fi cercetat în această toamnă este cel de la Cepari (Argeș): „În cursul verii a fost realizat diagnosticul arheologic intruziv pe o suprafață însumată de 70% din lungimea tronsonului, prilej cu care au putut fi identificate șapte situri arheologice situate propriu-zis în și acesta care este cel de-al optulea”.

„Arheologia preventivă are șansa de a fi susținută de lucrările mari de infrastructură, oferind o oportunitate de cunoaștere, prin dimensiunea acestor șantiere și forța de muncă, logistica și utilajele puse la dispoziție. Am început aici cercetările în urmă cu două săptămâni și estimăm că undeva la jumătatea lui octombrie, vor fi finalizate”, a mai precizat aceeași sursă, menționând și că au fost descoperite aproximativ 60 de contexte și complexe arheologice.

„Descoperirile nu vor întârzia lucrările la autostradă”

„Per total, în acest moment, după realizarea a peste 70% din lucrări pe Lotul 3, zonele de interes arheologic reprezintă undeva la 3% din întregul traseu... Este important de spus că arheologia și programul de cercetare arheologică preventivă sunt organizate înainte de începerea lucrărilor propriu-zise de construire, astfel încât nu există posibilitatea ca ele să întârzie calendarul general de lucrări”, a mai menționat arheologul expert Corina Borș.

Un alt istoric de la Muzeul Național de Istorie, Florea Mihai, a vorbit despre tehnica folosită pentru înregistrarea materialului arheologic, dar și pentru o gestiune mai bună a distribuției muncitorilor, a completării măsurătorilor pe suprafețele de lucru pe Autostrada Sibiu Pitești. Astfel, se folosește un GPS de tip RTK ce poate măsura cu o precizie de până la 2 cm, atât în plan orizontal cât și în plan vertical, fotografiile aeriene sunt obținute cu ajutorul unei drone, iar pentru fotometrie se folosește o combinație între fotografie și măsurători.

În plus, pentru pentru detaliile din contextele arheologice se folosește o tehnologie de tip LiDAR (LIDAR sau LADAR), acronim de la „light detection and ranging”, echivalent al radarului pentru domeniul luminii vizibile. Practic, măsurarea distanțelor se face prin iluminarea țintei cu lumină laser și măsurarea reflexiei cu ajutorul unui senzor: „Vine pe o tabletă, se scanează întregul context și rezultă un detaliu de mici dimensiuni a unei săpături arheologice în lucru. Toate lucrurile acestea vor fi sintetizate într-un proiect digital, cum se folosește astăzi, în GIS (sistem de informații geografice - n.red.), de unde se pot extrage planșe pentru rapoartele de progres cât și gestiunea finală a întregii săpături, dar și diferite situații – numărul de complexe, suprafețele excavate, timpul scurs de la începerea lucrării și așa mai departe”.

Cel mai scump și mai complex tronson de autostradă construit vreodată în România - Secțiunea 3 Cornetu – Tigveni a Autostrăzii A1 Sibiu - Pitești, este executat de Asocierea Webuild SPA - Tancrad SRL. Ordinul de începere a lucrărilor a fost dat la 1 februarie 2023 și se preconizează că lotul va fi pus în funcțiune în 2028. Este vorba despre 37,40 km de drum executați prin munte realizați pentru suma de 5,323 miliarde de lei fără TVA. Secțiunea se află acum la stadiul de proiectare preconizată să se finalizeze până în luna februarie a anului viitor. Execuția propriu-zisă va dura 45 de luni.