Se pare că ciorile sunt înzestrate cu „superputeri”. Aceste păsări pot număra până la patru și pot adapta numărul de sunete pe care le scot în funcție de cifra arătată, potrivit unui nou studiu, condus de o echipă de cercetători de la laboratorul de fiziologie animală al Universității Tubingen din Germania, relatează CNN.

Modul în care păsările recunosc și reacționează la numere este similar cu un proces pe care noi, oamenii, îl folosim, atât pentru a învăța să numărăm când suntem micuți, cât și pentru a recunoaște rapid câte obiecte privim.

Descoperirile, făcute publice joi în jurnalul Science, contribuie la o mai bună înțelegere a inteligenței ciorilor.

„Oamenii nu dețin monopolul asupra unor abilități precum gândirea numerică, abstracția, fabricarea de unelte și planificarea în avans", a spus Heather Williams, profesor de biologie la Williams College din Massachusetts.

Ciorile sunt „inteligente”

„Nimeni nu ar trebui să fie surprins de faptul că ciorile sunt «inteligente»”, a mai adăugat Williams, care nu a fost implicată în acest studiu.

În regnul animal, numărarea nu este limitată la ciori. Cimpanzeii au fost învățați să numere în ordine numerică și să înțeleagă valoarea cifrelor, la fel ca și copiii mici. În încercarea de a-și cuceri femelele, unii broscoi țin cont de numărul de sunete emise de masculii rivali, pentru a egala sau chiar depăși acest număr.

Oamenii de știință au emis chiar și teoria conform căreia furnicile își refac drumul înapoi spre colonii numărându-și pașii, deși metoda nu este întotdeauna precisă.

Cel mai recent studiu a arătat că ciorile, ca și oamenii, pot învăța să asocieze cifrele cu valorile - și să numere cu glas.

Cercetarea a fost inspirată de copiii mici care învață să numere, a declarat autorul principal al studiului, Diana Liao, neurobiolog și cercetător principal la laboratorul din Tubingen. Copiii mici folosesc cuvintele pentru a număra obiectele din fața lor: dacă văd trei jucării în fața lor, numărătoarea lor ar putea fi „unu, doi, trei” sau „unu, unu, unu”.

Poate că și ciorile ar putea proceda la fel, s-a gândit Liao.

Liao și colegii săi au instruit trei ciori pe parcursul a peste 160 de sesiuni. În timpul acestor sesiuni, păsările trebuiau să învețe să facă asocieri între o serie de indicii vizuale și auditive de la 1 la 4 și să scoată numărul corespunzător de croncănituri. În exemplul oferit de cercetători, un indiciu vizual ar putea fi o cifră albastră strălucitoare, iar semnalul sonor corespunzător ar putea fi sunetul de o jumătate de secundă al unei tobe.

Se aștepta ca ciorile să scoată același număr de croncănituri ca și numărul reprezentat de indiciu - trei croncănituri pentru indiciul cu cifra 3 - în termen de 10 secunde după ce au văzut și auzit indiciul. După ce păsările nu mai numărau, ele trebuiau să atingă tasta „enter" de pe ecranul tactil care prezenta indiciile pentru a confirma că au terminat. Dacă păsările numărau corect, primeau o recompensă.

„Înțeleg numerele abstracte”

Se pare că, pe măsură ce continuau indiciile, ciorile aveau nevoie de mai mult timp pentru a reacționa la fiecare indiciu. Timpul lor de reacție creștea pe măsură ce „mai multe vocalize erau iminente”, a notat Liao, sugerând că ciorile planificau numărul de croncănituri pe care urmau să le scoată înainte de a-și deschide ciocul.

Cercetătorii au putut chiar să își dea seama câte sunete plănuiau să emită păsările după felul în care suna primul lor semnal - diferențe acustice subtile care arătau că ciorile știau câte numere aveau în față și sintetizau informația.

„Ele înțeleg numerele abstracte... și apoi planifică în avans, deoarece își potrivesc comportamentul pentru a se potrivi cu acel număr", a spus Williams.

Chiar și greșelile pe care le făceau ciorile erau oarecum avansate: în cazul în care ciorile croncăneau de prea multe ori, se bâlbâiau la același număr. Liao și cercetătorii reușeau să identifice din primul sunet unde au greșit.

Inteligența ciorilor a fost studiată de zeci de ani. Oamenii de știință au studiat ciorile din Noua Caledonie care își creează propriile instrumente pentru a avea acces la hrană. Păsările par să stabilească reguli, potrivit unui studiu din noiembrie 2013, la care este coautor cercetătorul principal al laboratorului de la Universitatea din Tubingen, Andreas Nieder.