Discuțiile de aderare dintre Belgrad și Uniunea Europeană au fost lansate cu adevărat luni odată cu deschiderea a două capitole de negociere, pe fondul normalizării relațiilor din Serbia și Kosovo, relatează AFP. În 2013, Pristina și Belgradul au semnat sub egida UE un acord de normalizare după secesiunea Kosovo în 2008, situație ce a permis Serbiei să obțină deschiderea, în ianuarie 2014, a negocierilor pentru intrarea în UE.

În august, un acord complementar care a reglementat unele chestiuni rămase nerezolvate — legate de energie, telecomunicații și înființarea unei asociații a municipalităților sârbe din Kosovo — a fost încheiat, de asemenea, sub tutela UE.

"În sfârșit, primele capitole au fost deschise", și-a exprimat satisfacția luni seară ministrul luxemburghez de externe, Jean Asselborn, a cărui țară deține președinția prin rotație a UE.

Acest lucru nu s-ar fi putut întâmpla "fără deciziile curajoase ale autorităților pentru semnarea acordurilor cheie de la 25 august care nu au fost ușoare pentru niciuna din cele două părți", a continuat el.

"Este o zi importantă pentru noi", a comentat premierul sârb, Aleksandar Vucic, pentru că "nu va mai trebui să visăm la Europa. Trebuie să muncim din greu".

Două capitole de negocieri au fost deschise luni seară în cursul unei conferința interguvernamentale, desfășurată la Bruxelles, și anume capitolul 32, privind controlul financiar, și capitolul 35, vizând aprofundarea normalizării relațiilor dintre Serbia și Kosovo.

Negocierile de aderare, care se întind în general pe mai mulți ani, sunt împărțite în 35 de capitole foarte diverse care acoperă domenii ca economia, energia, statul de drept, cu scopul de a apropia legislația și practicile din țara candidată la "acquisul comunitar", prealabil obligatoriu pentru intrarea în blocul european.

Extrem de rar s-a întâmplat ca aceste negocieri să înceapă cu capitolul 35, consacrat "subiectelor diverse", și utilizat de obicei atunci când adeziunea este apropiată pentru a aborda ultimele chestiuni nerezolvate.

Relațiile dintre Belgrad și Pristina "rămân în continuarea dificile", a subliniat luni dimineață Jean Asselborn. "Ne aflăm aici pentru a ajuta", a insistat el.

"Dialogul trebuie să continue", a ținut să menționeze comisarul european pentru extindere, Johannes Hahn. El a admis că "multă apă va mai curge pe Dunăre" până când Serbia și fosta sa provincie devenită independentă vor face pace integral.

De asemenea, UE a întins mâna autorităților de la Pristina semnând la sfârșitul lui octombrie un "acord de stabilizare și asociere", prima etapă pe lungul drum al aderării.

Comisia Europeană a exclus orice nouă extindere înainte de 2020, chiar și pentru țările (Macedonia, Muntenegru, Albania, Serbia și Turcia) care au demarat deja negocierile de aderare.

AGERPRES