Deputatul PSD Florin Iordache, soțul judecătoarei care l-a ACHITAT pe Adrian Năstase, AUDIAT la DNA
Deputatul PSD Florin Iordache, vicepreședinte al Camerei Deputaților, este audiat pentru a doiu oară la DNA în acest an. Florin Iordache este un foarte apropiat personaj de Adrian Năstase.
Pentru cine se întreabă cine este acest Iordache, şi nu l-a văzut niciodată la televizor pe acest ,,adam'' pesedist, să spunem că este un fost subinginer de la Fabrica de Vagoane Caracal. Care a făcut Dreptul la Craiova în condiţii pe care le bănuiţi şi singuri. Nu mai insistăm. El a fost promovat în politică de fostul primar din Caracal, Gheorghe Anghel, în prezent cercetat pentru corupţie şi arestat preventiv. Şi susţinut financiar de nişte arabi pripăşiţi prin Caracal. Soţia acestui politruc de modă nouă, judecătoarea Magdalena Iordache, trebuia să ajungă mai întâi, conform tiparului de la Olt, despre care v-am vorbit într-un alt material, preşedinta Tribunalului Bucureşti şi mai apoi preşedinta Înaltei Curţi. Însă prefacerile din ultimii ani au blocat acest DRUM AL OLTULUI din justiţia românească. Celor care ridică o sprânceană citind aceste lucruri le aducem aminte următoarele nume. Maria Huza, fost preşedinte Tribunal Olt, preşedintă Tribunalul Bucureşti, membru CSM. Lidia Bărbulescu, fost preşedinte Tribunal Olt, preşedintă Înalta Curte, membru CSM.
Magdalena Iordache a fost doar preşedinta Judecătoriei Caracal. Drumul spre preşedinţia Tribunalului Bucureşti s-a blocat pe drum. A prins însă un post de magistrat la Înalta Curte. Şi, implicit, posibilitatea de se recompensa faţă de binefăcătorul familiei: Adrian Năstase. Da, am lăsat surpriza la sfârşit. Protectorul acestui Iordache este Năstase. Vânătorul Adrian Năstase. Magdalena Iordache a făcut parte din completul care l-a achitat pe Năstase de în Dosarul Mătuşa Tamara. Şi a tăcut mâlc. Până şi-a făcut treaba. În dosarul Trofeul Calităţii, deşi fusese din nou repartizată în complet s-a recuzat. Şi Şerban Mihăilescu a fost achitat de Magdalena Iordache.
Florin Iordache, mesagerul lui Victor Ponta în Marţea Neagră
Daniel Bărbulescu, unul dintre deputaţii care este membru al Comisiei Juridice, şi care a participat nemijlocit la votarea în comisie, şi mai apoi în plen, a legilor privind amnistia şi modificările la Codul Penal, face dezvăluiri senzaţionale despre ce s-a întâmplat: ,,În ziua aia am crezut că ne iau cu cătuşe din plen", spune deputatul. ,, Mai ales după ce a ieşit Băsescu cu comunicatul, le-am zis unora din comisie care erau în plen, să vedeţi că ne saltă direct de aici, din sală...Bogdan Ciucă dăduse în bâlbâială şi-l înjura încontinuu pe Florin Iordache, făcuse spume la gură, nu se pot reproduce înjurăturile. Că ăla ne băgase în rahat. Şi cu dobitocul de Zgonea, cea mai proastă persoană pe care am văzut-o în viaţa mea. Om mai cretin şi mai îngâmfat ca ăsta n-aţi pomenit! Tot ce s-a făcut în noaptea aia şi a doua zi, dacă ne înregistra cineva, era puşcărie curată. Nimeni nu a ştiut nimic, în afară de noi, care puteam să o păţim ca fraierii. Că noi semnasem, pe Iordache îl durea undeva, că el nu era membru în comisie. El a venit atunci, seara, cu textele care se modificau scrise deja. ,,Oameni buni, eu nu sunt de capul meu, eu vă vorbesc în numele lui Victor-n.r. Victor Ponta, am vorbit cu el şi acum la telefon şi a zis să facem aşa, că aşa e bine'' Noi, când a venit Iordache, eram cel mult 9 inşi, nici nu aveam cvorum, dar asta nu e o problemă, că se rezolvă, mai ales că mulţi semnaseră dinainte. Singurul care a mai încercat să dea nişte telefoane a fost unul mai speriat, nici nu îmi mai aduc aminte.''
Ce înseamnă Marţea Neagră
Ziua de marți, 10 decembrie 2013 a fost numită de către reprezentanții societății civile și de presă Marțea Neagră din cauza adoptării unor legi (sau încercarea de a adopta în cazul altora) sau amendamente controversate la legi, care în opinia opozanților ar însemna un regres democratic și un atentat la statul de drept; parlamentarii fiind acuzați că și-au erijat o super-imunitate. Modificările legislative au stârnit un val de proteste și reacții, atât pe plan intern cât și extern.
Numele de „Marțea Neagră” a fost dat de publicistul Dragoș Paul Aligică, într-un articol în care deplânge regresul democratic la care România este supusă; calificând-o „Marțea Neagră” a democrației românești: o rușine națională. El o aseamănă cu un proces de transformare politică a României într-o oligarhie, mai grav decât feudalismul. Acesta susține că, în ciuda eforturilor acestor „caste politice” (legitime din cauza lipsei electoratului de educație politică, cultură civică și comportament antreprenorial) de a acapara întreg sistemul politic, administrativ și economic, o „minoritate reformistă” reușește să revină pe cursul progresului fără a avea acces la mecanismele puterii.
Principalele prevederi ale proiectelor controversate:
Legea amnistiei și grațierii;
Cele două modificări ale Codului Penal;
Legea minelor;
Legea lobby-ului.
