Deputatul Pro România Ion Mocioalcă a depus un proiect de lege pentru înființarea unei instituții noi – ”Consiliul Naţional pentru Problemele Rezerviştilor şi Veteranilor din Sistemul Naţional de Apărare, Ordine Publică şi Securitate Naţională”, adică CNPRVSNAOPSN. Proiectul este depus la Camera Deputaților și așteaptă avizele necesare continuării procesului legislativ până la finalul acestei luni. Senatul este cameră decizională în această speță, scrie afaceri.news .

Inițiativa deputatului Mocioalcă a fost înregistrată la Camera Deputaților miercuri, în ziua în care a fost votată legea prin care pensiile speciale de peste 7.001 lei ar fi supuse unei impozitări cu 85% pentru suma care depășește acest plafon.

”Măsurile de restructurare a insituțiilor din Sistemul Național de Apărare, Ordine Publică și Securitate Națională întreprinse după integrarea României în NATO și Uniunea Europeană au condus la o creștere semnificativă a numărului rezerviștilor, cărora le-au încetat raporturile de serviciu ca militari, polițiști, funcționari cu statut special cu sau fără drept de pensie militară de stat și, totodată, o scădere a mediei de vârstă a acestei categorii de persoane

În total, în prezent cifra rezerviștilor și veteranilor din Sistemul Național de Apărare, Ordine Publică și Securitate Națională depășește 150.000. Cu toate măsurile luate de stat pentru îmbunătățirea vieții acestora, de mai mulți ani se constată apariția și/sau acutizarea unor factori perturbatori cu efecte asupra statutului, drepturilor și intereselor rezerviștilor și veteranilor. Astfel, mulți rezerviști sau veterani întâmpină dificultăți în ce privește reconversia și reintegrarea socio-profesională”,

se arată în expunerea de motive a proiectului.

Deputatul Mocioalcă vorbește și despre subiectul preferat al celor care contestă impozitarea speciilor speciale:

”Incoerența legislativă în domeniul pensiilor militare de stat a generat discriminări față de sistemul public de pensii, precum și între pensionarii militari. Tradițiile și valorile structurilor de apărare, ordine publică și securitate națională sunt prezentate, în multe situații distorsionat și, chiar ireal. (sic!)”

Consiliul ar urma să funcționeze ca ”autoritate administrativă autonomă, cu personalitate juridică, sub control parlamentar”, mai exact, sub controlul Camerei Deputaților.

Printre atribuțiile Consiliului, Ion Mocioalcă a prevăzut:

• Organizează și realizează, împreună cu structurile asociative din Sistemul Național de Apărare, Ordine Publică și Securitate Națională, activitatea de monitorizare a aplicării prevederilor actelor normative privind statului rezerviștilor și veteranilor;
• Elaborează și propune Guvernului și/sau, după caz, ministerelor, strategii, programe, studii, proiecte, direcții de acțiune cu privire la obiectul său de activitate;
• Avizează proiecte de acte normative care reglementează statului rezerviștilor și veteranilor etc.

Proiectul mai prevede că ”alte competențe și atribuții ale Consiliului Național se stabilesc prin regulamentul propriu de organizare și funcționare aprobat prin hotărâre a Camerei Deputaților.”

Proiectul mai prevede că ”în realizarea obiectivelor sale și în limita fondurilor bugetare și a altor fonduri atrase, Consiliul Național poate înființa sau lua în administrare unități medicale, de recuperare, de îngrijire a persoanelor vârstnice, precum și cu destinații cultural-recreative sau de odihnă.”

Conducerea Consiliului este alcătuită din președinte, vicepreședinte, secretar general și un Consiliu Director format din 14 persoane, dintre care 7 sunt numiți la propunerea structurilor asociative ale rezerviștilor, respectiv veteranilor, iar ceilalți 7 sunt numiți ”la propunerea grupurilor parlamentare, potrivit configurației politice și ponderii lor în Camera Deputaților.”

Mandatul membrilor conducerii este de 4 ani, cu posibilitatea reînnoirii, fără vreo altă restricție.

Finanțarea Consiliului se va face integral de la bugetul de stat, prin bugetul Camerei Deputaților, iar salarizarea personalului se face potrivit legislației privind salarizarea în sectorul bugetar.

Pentru cine se încălzește fotoliul

Printre principalii beneficiari ai sinecurilor asigurate în Consiliul Director ar putea să se numere lideri ai Sindicatului Cadrelor Militare Disponibilizate, în rezervă şi în retragere. Președintele acestuia este colonelul (r) Mircea Dogaru, unul dintre cei mai vocali susținători ai teoriilor ”statului paralel”, în perioada de glorie a PSD-ului condus de Liviu Dragnea.

După protestele din 10 august 2018, Mircea Dogaru susținea că Piaţa Victoriei a fost în acea seară un câmp de luptă între serviciile franco-germano-olandeze şi tabăra americano-rusă. ”Aici nu se bat românii cu românii – decât ca papagali, ca manipulaţi. Aici se bat, pe de o parte, serviciile franco-germano-olandeze, iar în tabăra cealaltă americano-ruse, miza fiind proiectul BRUA, gazul bulgaro-român din Marea Neagră şi E4 – Constanţa să ia locul Amsterdamului şi aşa ar pierde Germania 12 miliarde de euro pe lună”, spunea el.

În 2012, Dogaru milita pentru desfiinţarea Curţii Constituţionale, DNA, ANI şi CNSAS, susținând că semnase în acest sens un protocol de colaborare cu conducerea Uniunii Social-Liberale (USL, PSD-PNL), în schimbul susținerii publice a Uniunii de către Sindicatul pe care îl conducea. De altfel, Dogaru a fost printre cei mai vocali contestatari ai președintelui Traian Băsescu în anul celei de-a doua suspendări a acestuia.

”Curtea Constituţională, ANI, DNA sunt instrumente staliniste politice”, spunea Dogaru în 2012.

Atât la conducerea Sindicatului, cât și în ieșirile publice, Dogaru este secondat de colonelul (r) Valeriu Pricină. Potrivit unui articol publicat în 2011 de către Evenimentul Zilei, Pricină și Dogaru au făcut parte, până în 1989, din Consiliul Politic Superior al Armatei, care veghea asupra respectării doctrinei comuniste în rândul cadrelor militare. În 2018, a fost numit purtător de cuvânt al UNPR, partidul lui Gabriel Oprea.

Cine este Ion Mocioalcă

• Se află spre finalul celui de-al cincilea mandat de parlamentar, fiind ales prima dată în anul 2000.
• A fost lider suprem al PSD în județul Caraș-Severin, dar și-a dat demisia la începutul lui decembrie 2018, după o perioadă în care relațiile lui cu Liviu Dragnea se răciseră treptat, sever și ireversibil.
• A fost ani la rând președintele Comisiei de Apărare din Camera Deputaților și a inițiat numeroase inițiative legislative pentru ca veniturile, pensiile și alte beneficii ale rezerviștilor și pensionarilor din armată, poliție și serviciile secrete să sporească.
• Este unul dintre inițiatorii Academiei de Științe ale Securității Naționale (ASSN), o pseudo-instituție de elită universitară, aflată în centrul a numeroase scandaluri de la înființarea ei, printr-o lege din 2012. Alături de Mocioalcă, pe lista de inițiatori erau parlamentari precum Gabriel Oprea, Eugen Nicolicea, Teodor Meleșcanu, Marian Săniuță etc.
• ASSN este una dintre cele mai opace și mai obscure instituții din România, care a refuzat cu obstinație, ani la rând, să prezinte o listă a membrilor ei, cu un comportament de societate secretă, deși era finanțată de la bugetul de stat, iar membrii săi, de asemenea, erau remunerați din fonduri publice (fără să știe cineva suma veniturilor acestora). De asemenea, în ciuda insistenței de a bloca orice informație spre exterior, Academia a fost zguduită de mai multe scandaluri de plagiat, dezvăluite de jurnalista Emilia Șercan, de la Pressone. În cele din urmă, după ce a pierdut mai multe procese, ASSN a acceptat să-și publice lista de membri.
• În urmă cu mai mulți ani, Realitatea TV dezvăluia date din dosarul său de la Securitate, conform cărora Mocioalcă fusese recrutat de o divizie a Securității în ianuarie 1989.
• Mocioalcă a fost acuzat de conflict de interese și incompatibilitate, după ce și-a angajat fiica la cabinetul parlamentar, în mandatul dintre 2008 și 2012. În toamna trecută, deputatul a câștigat procesul, după ce Înalta Curte a constatat prescrierea faptei imputate.