Deputații sunt chemați să participe într-o ședință în format hibrid, joia viitoare, pentru a respinge mai multe proiecte de lege depuse de doi aleși afiliați UDMR, care se referă la autonomia Ținutului Secuiesc, dar și la autonomia culturală a maghiarilor, susțin surse parlamentare pentru „Adevărul”

Deputații, rechemați la muncă joia viitoare FOTO Inquam photos

Într-un mesaj inițial, din partea Secretariatului General fusese transmis un mesaj legat la eventualitatea unui plen înainte de finalul anului.

„In eventualitatea convocarii unui plen al Camerei Deputatilor in perioada 27-29 decembrie, in format hibrid, va rugam sa va asigurati ca tabletele furnizate de STS sunt incarcate si in stare de functionare. S.G. Silvia-Claudia MIHALCEA”, era mesajul inițial.

Apoi, joi după-amiază deputații au mai primit încă un mesaj de la conducerea tehnică a Camerei Deputaților. „Miercuri, 27.12.2023, la ora 12,00, va avea loc ședința BPCD în format HIBRID în vederea convocării, în ziua de joi, 28.12.2023, a unei ședințe a Camerei Deputaţilor (în format HIBRID) pentru dezbaterea celor 3 proiecte referitoare la autonomie (BPI 968, BPI 969 și BPI 970)”, arată noul mesaj.

Ce prevăd inițiativele

Deputații Kulcsar Terza Joszef Gyorgy și Zakarias Zoltan au depus la Parlament două proiecte legislative privind autonomia Ținutului Secuiesc, respectiv autonomia culturală a comunității maghiare din România. Într-un al treilea proiect are loc completarea aspectelor de autonomie culturale printr-o lege cadru.

Primul proiect este „Propunere legislativă privind Statutul de autonomie al Ținutului Secuiesc”. Din preambul inițiatorii susțin că autonomia Ținutului Secuiesc „nu lezează nici inteegritatea teritorială a României, nici suveranitatea națională și afirmând totodată că autonomia acestei regiuni se bazează pe dreptul la autodeterminare internă a comunităților, pe principiul subsidiarității și autoadministrării”.

Cel de-al doilea proiect este cel referitor la „Statutul autonomiei culturale a comunității maghiare din România”

„În unitățile administrativ-teritoriale în care membrii comunității maghiare ating procentul de 10 la sută din totalul populației sau sunt în număr de cel puțin 5.000 de persoane:

a) limba oficială și cea a comunității maghiare sunt de același rang și, în consecință trebuie asigurată pentru toți cetățenii unității administrativ-teritoriale respective posibilitatea utilizarea în aceleași condiții a ambelor limbi atât în scris cât și oral;

b) aleșii locali și funcționarii publici pot utiliza în mod liber limba maternă în activitatea lor, inclusiv în ședințele de consiliu;

c) denumirea localităților, a străzilor și piețelor, a instituțiilor publice sunt afișate și în limba maternă a comunității maghiare”.

Al treilea proiect, depus tot de cei doi, se referă la o „Lege cadru privind autonomia culturală a comunităților naționale”. În acest proiect sunt date detalii despre „autoguvernările culturale ale comunităților locale”, precum și „unitățile administrativ-teritoriale cu statut special”.

Ce spune un lider UDMR

Seres Denes, membru al conducerii Camerei Deputaților și al UDMR, e rezervat în ceea ce privește finalitatea proiectelor. Despre structurile autonome reprezentantul UDMR susține că „sunt o formă de organizare a statului, dar sigur că acest lucru trebuie să fie dorit de către majoritate și sper să fie o chestiune constituțională. Nu este o excepție, nu poate fi ceva care este în detrimentul statului. Este o formă de organizare, care este și în alte state”.

De altfel, Seres Denes susține că autonomia culturală poate mai are șanse, în timp ce partea de autonomie politică, greu de crezut: „Hai că autonomia culturală ar merge, dar cealaltă nu cred. Acolo trebuie o formă de organizare a statului și care trebuie să aibă prevederi constituționale în acest sens. În Constituție spune că forma de organizare a statului nostru este în comune, județe ș.a.m.d. Dar altceva nu există deocamdată. Dar poate că dacă se vrea să se dea o formă de organizare, cine știe, în prevederile constituționale să se prevadă aceste chestiuni, care pot fi acceptate, pentru că sunt și în alte state”, a afirmat deputatul UDMR, jurist cu experiență de decenii, sceptic privind demersul celor doi colegi aliași din Uniune.

Reprezentantul UDMR, care este și cel mai longeviv parlamentar, susține că demersul oricum e sortit eșecului. „Oricum nu se poate face. Dacă noi vrem să ne reorganizăm administrativ-teritorial România, pentru că sunt foarte multe concepții, propuneri, trebuie o modificare de Constituție. În funcție de aceste modificări, se pot accepta tot felul de chestiuni de acest gen, care cresc forma de organizare a statului român”, a afirmat Seres Denes.