La fel ca şi colegii membri ai Uniunii Europene Polonia, Republica Cehă sau România, Ungaria nu se apropie de adoptarea monedei unice, guvernul Orban excluzând în viitorul apropiat o măsură despre care spune că ar echivala cu o pierdere a suveranităţii politicii economice.

Dar forintul, care a fost supus presiunii ca urmare a deficitelor Ungariei şi a conflictului cu Bruxelles-ul din cauza nerespectării statului de drept, care a dus la restricţionarea accesului la fondurile UE, are din nou cea mai slabă evoluţie din regiune în acest an, iar unii unguri iau lucrurile în propriile mâini.

Un sondaj Eurobarometru din aprilie, efectuat în rândul ţărilor care nu folosesc încă moneda unică, a arătat că sprijinul pentru adoptarea acesteia a fost cel mai ridicat în Ungaria şi România, unde plăţile în euro au fost de multă vreme norma în vânzările de maşini uzate şi închirierea de case.

Atât scăderea de 8% a forintului faţă de euro în acest an, cât şi volatilitatea sa evidenţiată de mişcarea sa de aproape 4% pe parcursul a două zile, la începutul acestei luni, au stimulat şi mai mult atractivitatea monedei euro, chiar dacă utilizarea sa este încă limitată în economia mai largă.

La scurt timp după invadarea Ucrainei de către Rusia, la sfârşitul lunii februarie, Laszlo Szucs, un avocat la firma de avocatură Reti, Varszegi & Partners PwC Legal, a început să primească mai multe apeluri de la clienţi corporativi, întrebând cum ar putea compensa lucrătorii pentru declinul forintului.

El a spus că majoritatea apelurilor au venit de la firme de servicii financiare şi de afaceri şi din sectorul de producţie.

În timp ce lucrătorii şi consumatorii din alte părţi ale Europei s-au confruntat cu presiuni similare din cauza preţurilor mari ale energiei şi alimentelor, slăbirea forintului a reprezentat o provocare suplimentară.

Deoarece plata salariilor în euro este, cu câteva excepţii, contrară legislaţiei maghiare, majoritatea companiilor au optat pentru majorări extraordinare, în valoare de 5-10%, în timp ce unele au oferit plăţi suplimentare la sfârşitul trimestrului, legate de mişcările forintului, a spus Szucs.

Sectorul serviciilor IT, unde mulţi lucrează ca antreprenori independenţi şi facturează clienţii străini în euro, a trecut aproape în totalitate la contracte în euro pentru noile proiecte în Ungaria, în ultimele trei până la patru luni, a spus el.

Banca Naţională a Ungariei, care a mărit dobânzile pentru a reduce preţurile, majorându-le cu încă un punct procentual în această săptămână, a refuzat să comenteze.

Datele disponibile sugerează că până acum trecerea la euro rămâne limitată, dar în unele sectoare întreprinderile îşi fixează deja preţurile la euro.

Guvernul a declarat că ultimele sale date disponibile arată că euro reprezintă 35,1% din depozitele corporative nefinanciare, comparativ cu 34,7% în ianuarie, despre care a spus că nu arată nicio dovadă a unei creşteri a folosirii euro.

Cu toate acestea, sâmbătă, cabinetul lui Orban a anunţat în mod neaşteptat că va permite companiilor să plătească taxe în euro sau dolari împreună cu forinţi - o mişcare pe care unii analişti spun că ar putea diminua importanţa monedei naţionale.

Agoston Deim, care conduce o mică firmă de servicii IT cu un partener, a declarat că a trecut la preţurile în euro în martie, când forintul a trecut peste barieră psihologică de 400 de forinţi faţă de euro.

El a spus că, în timp ce în urmă cu un an firma a emis rareori oferte în euro, acum acestea au reprezentat aproximativ jumătate din cifra de afaceri, cu încă un sfert legate de cursul de schimb al euro, în conformitate cu o tendinţă mai largă a industriei.

Când nu poţi spune ce se întâmplă a doua zi... şi trebuie să trimiţi oferte de preţ cu un termen limită de o lună, riscul de a tranzacţiona cu forinţi devine pur şi simplu prea mare”, a spus el.

Akos Deliaga, care conduce Talk-A-Bot, a declarat că compania sa de servicii IT, care are 15 angajaţi, stabileşte şi mai mult preţuri în euro, oferind preţuri pe bază de forinţi doar ”în cazuri speciale”, cum ar fi comenzile din sectorul public.

”N-ar fi surprinzător, colegii noştri au prezentat o cerere foarte puternică de a fi plătiţi în euro, sau cel puţin de a lega salariile de euro”, a spus el într-un răspuns trimis prin e-mail.

Volatilitatea forintului i-a determinat şi pe unii proprietari din Budapesta şi vestul Ungariei să coteze în euro.

Deşi astfel de oferte sunt încă minoritare şi implică în mare parte proprietăţi de ultimă generaţie, numărul lor s-a triplat faţă de anul trecut, potrivit unui sondaj realizat de site-ul imobiliar maghiar ingatlan.com.

”Proprietarii maghiari nu vor să risipească valoarea bunurilor lor”, a spus purtătorul de cuvânt Laszlo Balogh.

Unii dealeri dintr-un magazin de mobilă de lux din suburbiile Budapestei afişează şi preţuri în euro. Zsuzsa Mosolygo, un coproprietar al Vivax, a declarat că retailerul de mobilier de birou a adoptat anul trecut preţurile bazate pe euro.

”Un proiect de mobilier de birou poate costa între 100.000 şi 200.000 de euro. Este mult mai uşor să stabileşti preţul în euro decât să fii nevoit să continui să ajustezi preţurile la mişcările forintului. Este destul de greu (de planificat) în euro, dar în forinţi, ar fi complet imposibil”, a spus ea.