Cele mai multe victime ale traficului de persoane din Uniunea Europeană (UE) provin din România, arată un raport al Departamentului de Stat al SUA.

Fie că vorbim de exploatare sexuală sau de muncă, de cele mai multe ori victimele sunt minore, iar Guvernul țării noastre tratează problema superficial, deoarece nu îndeplinește pe deplin standardele minime pentru reducerea şi chiar eliminarea traficului de persoane, susțin experții americani. „Autorităţile nu au verificat indicatorii de trafic de persoane şi nu au identificat în mod pro-activ victimele în rândul populaţiilor vulnerabile. Mai mult, Guvernul nu a oferit finanţare suficientă ONG-urilor pentru servicii de asistenţă şi protecţie, lăsând majoritatea victimelor fără servicii şi expuse riscului de retraficare“, se precizează în raport.

Autoritățile au investigat, au urmărit penal și au condamnat un număr semnificativ mai mic de traficanți, se mai subliniază în raport. „A persistat presupusa complicitate la infracțiuni de trafic de persoane, în special în cazul funcționarilor care exploatau copii aflați în grija unor centre de plasament sau a unor case de copii administrate de stat (…) În 2022, autoritățile au investigat 458 de cazuri noi de trafic de persoane (399 de trafic sexual, 37 de trafic de forță de muncă, 22 de forme nespecificate de trafic), în scădere față de 628 în 2021 și 552 în 2020“, arată raportul american.

În cele din urmă, precizează sursa citată, modificările legislative au împiedicat urmărirea penală și au dus la impunitate pentru unii oficiali complici în infracțiunile de trafic de persoane.

„Guvernul a redus eforturile de aplicare a legii. În consecință, în octombrie 2022, instanțele au schimbat metoda de calculare a termenului de prescripție, ceea ce a dus la respingerea a zeci de cazuri, inclusiv cazuri de trafic de persoane. Această modificare a dus la respingerea cazurilor, la lipsa de pedeapsă pentru inculpații acuzați de diverse infracțiuni, inclusiv de trafic, care au fost deja supuși unor anchete și procese îndelungate, și a subminat eforturile de combatere a traficului de persoane. De exemplu, în ianuarie 2023, instanțele au respins un caz în care erau implicați cinci membri ai crimei organizate într-un caz de trafic sexual de copii datând de 12 ani, în care erau implicate două fete instituționalizate de 14 și 15 ani“, atrage atenția documentul care amintește și cum, în martie, instanțele au respins cazul unui fost șef de poliție care a ajutat un grup de traficanți prin ignorarea plângerilor depuse de victimele traficului de copii.

Aceste elemente ale Codului Penal care se suprapun adesea și coordonarea insuficientă în cadrul parchetului au dus la duplicarea eforturilor, la confuzie și la ineficiența ulterioară în soluționarea cazurilor, menționează raportul.

Ce e de făcut

Loredana Urzica-Mirea, Executive Director în cadrul ONG-ului eLiberare, a explicat pentru „Adevărul“ că raportul este un instrument diplomatic și standardele minime la care face referire sunt: prevenirea, protecția victimelor și tragerea la răspundere a vinovaților. Documentul a identificat principalele probleme de la nivelul țării noastre și a oferit mai multe sfaturi, astfel încât problema exploatării persoanelor să fie oprită. „Autoritățile trebuie să caute persoanele, nu să aștepte să vină persoanele la ele. Raportul vorbește despre identificare pro-activă, astfel că trebuie să ne uităm în comunitățile vulnerabile și să vedem cine ar putea fi o posibilă victimă. Avem probleme și pe partea de urmărire penală: unele procese durează prea mult, victimelor nu li se face dreptate în timp util, dar și că traficanții primesc adesea închisoare cu suspendare. O altă problemă identificată ține de sprijinul victimelor, iar raportul subliniază că România nu are destule centre la stat și servicii de protecție a victimelor, iar cele care sunt nu se concentrează pe nevoile persoanelor exploatate: respectiv protecția datelor, pseudo-anonimizare, consiliere“, spune experta.

Cum sunt recrutate victimele

Principala metodă de ademenire a victimelor este „ loverboy “. „Cea în care un tânăr încearcă să creeze o relație de siguranță cu viitoarea victimă, iar ulterior urmează șantajul și exploatarea. O altă metodă este cea de recrutare pentru videochat, sub diverse forme, pentru că existau contracte pentru postul de hostess, de promoter, de operator PC, iar ulterior victimele erau șantajate cu poze ca să fie forțate să accepte exploatarea“, mai explică Loredana Mirea.

Când vine vorba de exploatarea prin muncă, vorbim de oferte care sunt prea bune pentru a fi adevărate, iar din disperare, oamenii ajung să le creadă. „Victimele ajung în locuri izolate, li se iau bunurile, nu mai pot lua contact cu familia, sunt amenințate și nu mai au cum să plece din acel loc“, arată ea. Guvernul a tolerat practici prin care angajatorii confiscau permisele de şedere şi documentele de călătorie ale lucrătorilor străini pentru a le limita libertatea şi a facilita potenţialele deportări, atrage atenția experta. „Acest aspect este îngrijorător dacă reţinem că în România au rămas 107.000 din cei 3,5 milioane de refugiaţi ucraineni care au intrat în această ţară, iar din cei 107.000 aproape 50% sunt copii“, arată și documentul. Traficanţii îşi obligă victimele – adulţi şi copii – să muncească în agricultură, construcţii, hoteluri, producţie şi servicii casnice, precum şi să cerşească sau să fure, atât în România, cât şi în alte state europene unde îi trimit pe aceştia.

În același timp, raportul realizat în SUA vorbește și de exploatarea online, care, potrivit expertei, a luat amploare în ultimii ani. „O cercetare realizată de noi a identificat 500 de victime exploatate sexual și în jur de 327 care au fost victime ale pornografiei infantile, iar potrivit legislației în vigoare acestea sunt încadrate la traficul de persoane.“

Psihologul Mihai Copăceanu precizează că, atunci când vorbim de recrutare, vorbim automat și de manipulare, de minciuni și promisiuni false. „Așa-zisele oferte ale traficanților sunt deosebit de atractive și greu de refuzat deoarece lovesc în traumele pe care le au persoanele. Victima ajunge să aibă încredere în traficant, pentru că acesta știe cum să-i câștige încrederea, prin soluții la niște probleme exacte“, spune expertul.

Cine sunt victimele

Experţii americani au precizat că minorii reprezintă aproape jumătate din victimele traficului de persoane identificate ca provenind din România. De asemenea, grupurile vulnerabile includ copii din centrele de plasament, copii ai căror părinţi se află la muncă în străinătate, membri ai comunităţilor de romi, femei fără studii (sau cu puţini ani de şcoală) şi cu venituri reduse, migranţi şi solicitanţi de azil. Psihologul Mihai Copăceanu subliniază că e important să nu judecăm victimele, ci să le sprijinim și să le ajutăm, deoarece ele nu își doresc să treacă prin așa ceva. Traficanţii operează individual sau în grupuri mici pe bază de legături de familie. „Majoritatea victimelor sunt recrutate de cineva din cercul apropiat: vecini, prieteni, rude. Au fost cazuri când părinții și-au vândut copiii“, spune experta de la eLiberare.

Ea subliniază că este important ca oamenii să fie educați să identifice un abuz și să trateze cu seriozitate situația atunci când li se aduce în atenție un astfel de caz. „Am întâlnit cazuri unde mama se ducea să depună plângere, iar polițistul îi spunea că mai poate aștepta, că poate a plecat de bună voie și nu se gândea mai departe, că ar fi vorba de trafic de persoane. Structurile din rural au nevoie de sprijin financiar și de educație, astfel încât polițiștii, și nu numai, să identifice cazurile. De asemenea, trebuie să existe mecanisme foarte clare care să pedepsească traficantul, dar și autoritățile care au ignorat fenomenul. Este foarte important ca oamenii să se autosesizeze, să nu privească aceste lucruri ca pe o normalitate, ci să ceară ajutorul“, mai spune experta.

Recomandările urgente ale Departamentului de Stat al SUA

Departamentul de Stat al SUA prezintă o serie de recomandări de pus în aplicare cu prioritate privind combaterea traficului de persoane :

- Investigarea și urmărirea penală a infracțiunilor de trafic de persoane și aplicarea unor sancțiuni adecvate inclusiv pentru funcționarii complici și traficanții de forță de muncă.

- Să se asigure că statutele de prescripție nu sunt utilizate în mod necorespunzător pentru a respinge acuzațiile împotriva suspecților de trafic de persoane.

- Să se asigure că toate victimele primesc asistență.

- Identificarea pro-activă a potențialelor victime, în special în rândul populațiilor vulnerabile.

- Să ofere sprijin financiar ONG-urilor pentru serviciile destinate victimelor.

- Extinderea eforturilor de formare a anchetatorilor, procurorilor și judecătorilor în ceea ce privește lucrul cu cazurile de trafic și cu victimele.