Un sondaj realizat în diaspora arată că ceea ce îi deosebește major pe votanții lui Georgescu de ceilalți votanți este nostalgia după Ceaușescu. Există însă și o asemănare importantă - „ne pasă de țara asta” și de aici trebuie să reîncepem să ne înțelegem din nou unii pe alții, spune Dragoș Stanca.

Grafic realizat pe baza unui sondaj din diaspora. FOTO: Frappe Digital/Via Daniel Enescu

Specialistul în media digitală Dragoș Stanca, fost jurnalist, antreprenor tech și investitor cu focus în digital media și web3, explică legătura dintre TikTok, tinerii care preferă o dictatură, analfabetismul funcțional și intenția de vot pentru un candidat anti-occidental.

41% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 34 de ani cred că un regim totalitar ar fi mai bun, conform unui studiu Studiu GlobSec și Fundația Friedrich Ebert (2024).

„Logic în context, candidații care le amintesc oamenilor – chiar și fizic, nu doar ca „tone of voice” / retorică protocronistă – de lideri autoritari din trecut sunt o rețetă tot mai sigură pentru succes”, susține Stanca pe Facebook , citând un sondaj realizat pe 688 de români care trăiesc în diaspora.

„Ce îi deosebește major pe votanții lui Georgescu de ceilalți votanți?”

Sondajul și ilustrația au fost preluate de la Daniel Enescu , co-fondator al Daedalus New Media Research. „Mai jos o poza cât 1.000 de cuvinte. Ce îi deosebește major pe votanții lui Georgescu de ceilalți votanți, în special de cei ai lui Lasconi? Nostalgia după Ceaușescu! Datele sunt dintr-un studiu Frappe Digital realizat pe diaspora din Europa, dar m-ar mira să nu fie la fel și în România”, scrie Enescu pe Linkedin.

Stanca preciează că „graficul are doar rol de a sublinia diferențele dintre două tipuri de electorat foarte diferite, personal nu cred că soluțiile de ieșire din impas sunt nominalizate acolo cu nume si prenume.”

Daniel Enescu, fondatorul New Media Research observă că foarte mulți români au o memorie atât de selectivă încât își amintesc doar ceea ce vor să-și amintească din vremurile comunismului, adică: „stabilitate, egalitate, predictibilitate (și poate gloria tinereții lor). Uitând cel mai probabil sărăcia, mizeria, lipsa de culoare și de speranță. Frigul, cozile, lipsurile, magazinele goale, foamea. Abuzurile, izolarea, teama de a spune ce gândești. Somnul națiunii naște monștri. Amnezia hrănește acești monștri”.

Datele din poza de mai jos se bazează pe un studiu marca Frappe Digital cu un eșantion de 688 persoane adulte din diasporă, concentrate în țările din Europa.

„Pentru a ajunge la diasporă au fost selectate aleatoriu persoane din panelul Daedalus Online din România pentru a recomanda rude sau prieteni apropiați care lucrează sau au rezidența în afara țării. Doar persoanele din afara țării au putut completa chestionarul”, a precizat Enescu.

Grafic realizat pe baza unui sondaj din diaspora. FOTO: Frappe Digital/Via Daniel Enescu

„Radical = vertical, legionar = care respectă legea, anti-democratic = pro-liniște”

Dragos Stanca este de părere că foarte mulți români înțeleg greșit cuvintele cu care sunt caracterizați anumiți lideri politici:

„Dar ce ne mai spun datele pe care riscăm uneori să le interpretăm eronat? De fiecare dată când un candidat e "acuzat" că e nostalgic, că ne aruncă în trecut, că e anti-democratic, că e anti-pluralism politic, crezând că asta îl încurcă... e fix pe dos: e ajutat să crească. Colegele și colegii din media sau cei activi în social media ar trebui să înțeleagă, cred eu, acest paradox. Cuvintele au cu totul altă noimă, în funcție de ce percepem fiecare dintre noi a fi „bine” și în baza educației pe care o avem (sau nu).

În limba română alternativă, unde gramatica e opțională și cratimele se pun aleatoriu, extremist înseamnă determinat, radical = vertical, legionar = care respectă legea, anti-democratic = pro-liniște, pace, disciplină. Pe scurt, e de BINE!”

„Procentul tinerilor care preferă o dictatură se suprapune aproape perfect cu cel al celor afectați de analfabetism funcțional”

Rețelele sociale și analfabetismul funcțional duc la apariția unor raționamente periculoase:

„Pandemia intelectuală” asistată algoritmic și ajutată din plin de "România Educată" (not) a dus la cote alarmante analfabetismul funcțional în rândul tinerilor și a oferit astfel terenul perfect pentru accelerarea procesului prin care, cum se zice în popor, vorbim împreună, da' ne înțelegem separat.”

Stanca face constatare „poate hazardată”: „procentul tinerilor care preferă o dictatură se suprapune aproape perfect cu cel al celor afectați de analfabetism funcțional: cam 40%. Proporția se suprapune și cu intenția de vot pentru un candidat anti-occidental. Coincidență?”

Chiar putem să-i condamnăm cu voce foarte răspicată pe acești oameni?, se întreabă, retoric, Stanca.

„Ce să înțeleagă azi un tânăr de rând care a avut ghinionul să beneficieze de o educație precară, care e expus constant manipulărilor algoritmice tiktokiste de mai bine de 10 ani și care nu are niciun alt reper sau model de urmat (că societatea nu i l-a oferit)?”

De unde să știe el/ea ce e aia comunism sau cine a fost Ceaușescu și ce a făcut, cu adevărat? Ce l-a învățat școala sau experiența de viață că e democrația și la ce e bună ea?-continuă el cu întrebările.

„Nu cumva o fi sistemul ǎla care i-a îmbogățit pe toți oportuniștii și parveniții care, iată, nu se mai pot deplasa decât cu private jets, care-și fac vile de protocol cu milioane de euro pe care și le fac cadou, din pix, la final de mandat, pe viață? Ce, are cum să fie comunismul sau orice altceva mai nașpa de atât? Cine zice?” – continuă Stanca raționamentul.

Apoi, tinerii pun față în față discursul „înălțător” al lui Georgescu cu cel al „deștepților de la TV”:

„De ce nu poate să fie un lider care vorbește „înălțător”, principial, sentimental și pe „sufletul” diasporei ceea ce e nevoie? Ce contează dacă zic „deștepții” de la TV că e o ficțiune sau că vorbește prostii? Ne-au tot zis.. şi uite unde suntem azi! Ok. Chiar dacă e așa cum ne zic: de ce să nu credem în miracole? Dacă Dumnezeu a văzut ce se întâmplă și a decis să ne ajute?!”

„Avem nevoie de un nou dicționar româno-român”

Stanca este de părere că scenariul expus nu este foarte departe de adevăr: „Exagerez? Probabil, dar nu neapǎrat. Senzația mea - accentuată după fiecare sesiune de scrolling - e că o bună parte dintre concetățenii mei sunt deja în etapa disonanței cognitive”.

El crede avem nevoie de un nou dicționar româno-român: „Avem nevoie să ne înțelegem din nou unii cu alții și, mai ales, unii pe alții. Dacă nu ne vom opri din urlat și acuzat, învrăjbiți de algoritmi care se hrănesc zi de zi pentru profit cu ura generată de toate fricile posibile, povestea asta a noastră, ca societate, n-are cum să fie un happy end.”

Sugestia inițiatorului Ethical Media Alliance (o inițiativă non-profit care militează pentru redirectarea unor bugete din publicitatea automatizată spre proiecte și startupuri jurnalistice care pun în prim plan interesul public) este să pornim de la ce ne unește: „ne pasă tuturor de țara asta. Cu toții ne dorim o viață cât mai bună și mai sigură aici. Cu toții vrem oameni care să aibă și aspirații măsurabile și în altceva decât în euro, lei sau ruble. Restul sunt detalii.”

„În concluzie, cu naivitate asumată, încă sper să văd mai mult tact, mai multă înțelepciune și, poate, un discurs public responsabil care va ține cont de toate nuanțele acestea” - încheie Stanca.