Din Polonia până la Washington și în suburbiile Londrei, tacticile electorale digitale amenință să otrăvească politica anul viitor, scrie Politico. Niciodată până acum integritatea democrației nu a fost atât de periclitată, din pricina transformării campaniilor politice din ultimii ani într-un război purtat în mare parte online.

Social media este, prin natura sa, o forță care polarizează dezbaterile. Vladimir Putin este, prin natura sa, genul de agresor care dorește să deraieze alegerile prin răspândirea de minciuni în Occident. Iar politicienii occidentali, prin natura lor, nu pot rezista exploatării datelor personale pentru a ținti alegătorii-cheie în locurile de luptă.

Nu Facebook, YouTube și TikTok au creat diviziunile partizane care se manifestă acum zilnic pe smartphone-urile oamenilor. Dar acești giganți ai rețelelor de socializare au devenit un cazan din care tulburările sociale pot da pe-afară - cum ar fi în violențele care au lovit Washingtonul la 6 ianuarie 2021 și Brazilia în acest an.

În unele părți ale Europei, cum ar fi Polonia, de exemplu, campaniile concertate de interferență rusească încearcă deja să denatureze competițiile electorale, cu consecințe de mare amploare. Iar în democrațiile mature, cum ar fi Marea Britanie, partidele tradiționale au adoptat pe deplin tactici digitale obscure pentru a viza grupuri mici de alegători oscilanți cu reclame pe Facebook în căutarea puterii. Unele dintre aceste caracteristici ale politicii digitale reprezintă o amenințare directă la adresa procesului electoral. Altele riscă să alimenteze cinismul față de democrația însăși

Pe fondul stagnării economice și al inflației generalizate, în Europa, extrema dreaptă crește în popularitate. În SUA, în pofida proceselor deschise împotriva sa, Donald Trump este favoritul incontestabil pentru a fi contracandidatul lui Joe Biden în 2024.

„Populismul iliberal se răspândește la nivel global. Sunt profund îngrijorată de starea alegerilor”, a apreciat Allie Funk, director de cercetare pentru tehnologie și democrație la Freedom House, o organizație non-profit cu sediul la Washington care promovează valorile democratice.

SUA: Opoziții polare

La cinci zile după ce Trump a fost pus sub acuzare, la 1 august, pentru presupusul său rol în revoltele de la Capitoliu, Allan Piper a postat pe contul de Facebook al Courier Newsroom, un portal partizan cu legături cu donatori ai Partidului Democrat, un clip în care a schițat ceea ce e de știut despre comportamentul nepotrivit al fostului președinte american.

În câteva ore, clipul a adunat sute de mii de vizualizări în grupuri de Facebook aproape exclusiv de stânga.

În aceeași zi, Breitbart News - o publicație conservatoare cu legături cu finanțatori ai Partidului Republican – a ignorat complet punerea sub acuzare a lui Trump.

În schimb, a luat-o la țintă pe jucătoarea de fotbal Megan Rapinoe, o figură anti-Trump, după ce a aceasta a îngenunchiat în timpul intonării imnului național. Echipa feminină de fotbal a SUA a pierdut în fața Suediei la Cupa Mondială.

„Dragă Megan Rapinoe, karma este un lucru frumos. Niciodată să desconsideri imnul național”, a scris Breitbart pe Facebook, postarea având mii de distribuiri.

Aceste postări exclusiv partizane sunt simptome ale tipurilor de dezbateri închise care domină experiențele utilizatorilor de social media. Democraților și republicanilor le lipsește acum o înțelegere comună a lumii pe care să își bazeze deciziile politice.

„Social media nu este principalul motor al polarizării, dar o exacerbează”, a apreciat Jennifer McCoy, profesor la Georgia State University. McCoy plasează SUA alături de India și Brazilia din cauza diviziunillor sale înrădăcinate.

Postările partizane la modul extrem creează „o percepție de amenințări existențiale de ambele părți ale spectrului politic. Alegerile au devenit mize extrem de mari. Au devenit aproape evenimente de viață și de moarte”, a explicat McCoy.

Congresul se află într-un impas. O reeditare a înfruntării prezidențiale între Biden și Trump este aproape o certitudine. Riscul este ca acesta, în epoca p olarizării social media , să intensifice toxicitatea dezbaterii politice.

Postările de pe grupurile concurente de pe Facebook, precum „President Trump is my Wingman” și „Impeach Trump”, sunt acum unele dintre cele mai partajate de platformă, potrivit analizelor Meta. Acestea caută să stârnească susținătorii prin subiecte fierbinți precum avortul, drepturile transsexualilor, controlul armelor și afirmațiile false potrivit cărora alegerile prezidențiale din 2020 au fost fraudate.

„Segregarea oamenilor rămâne incredibil de mare”, a comentat David Lazer, profesor la Northeastern University.

Studiul său, pe baza datelor interne ale Meta, a arătat că utilizatorii liberali și conservatori au consumat știri politice aproape diametral opuse pe Facebook, cu un procent redus dacă nu inexistent de suprapunere. Aceste experiențe polarizate în social media creaseră realități diferite, în funcție de unde anume se situau oamenii pe spectrul politic.

Alegătorii de dreapta au primit un flux constant de rapoarte false, de exemplu, potrivit cărora buletinele de vot pro-Trump au fost aruncate la gunoi în timpul alegerilor din 2020. Știrea, de la publicația conservatoare „PJ Media”, a fost vizualizată de peste 113 milioane de ori pe Facebook - mai mult decât orice altă știre din presa tradițională.

„Nu mă aștept ca asta să se schimbe prea mult înainte de alegerile de anul viitor”, a subliniat Lazer.

UE: Minciunile rusești

Wojciech Konończuk răsfoia Twitter când a dat peste postare a lui Mihailo Podoliak, un consilier apropiat al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, potrivit căreia țara devastată de război va deveni în curând un rival al Poloniei.

Mii de utilizatori polonezi, inclusiv unii politicieni de marcă din cadrul partidului politic de extremă dreapta Confederația, s-au grăbit să acuze Kievul de ingratitudine.

Polonia a primit peste un milion de refugiați ucraineni, iar alegerile parlamentare din octombrie au împins tensiunile până la punctul de rupere. O dispută recentă legată de cereale a degenerat într-o dispută majoră între Varșovia și Kiev.

Cu toate acestea, bomba de pe Twitter a lui Podoliak era o minciună.

Konończuk, care conduce Centrul pentru Studii Estice din Polonia, un think tank finanțat de guvern, după o căutare rapidă, a găsit comentariile originale ale oficialului. Mass-media de stat din Rusia le scosese din context pentru a semăna neîncredere între Ucraina și vecinul său.

„Unul dintre obiectivele cruciale ale Rusiei în această parte a Europei este de a diviza Polonia și Ucraina”, a explicat Konończuk, care a descoperit că utilizatorii locali polonezi au amplificat punctele de discuție pro-Kremlin.

Alegerile din Polonia reprezintă un test critic pentru rezistența democratică a UE, în timp ce aceasta se confruntă cu ostilitatea Rusiei la granița sa. Pe fondul încercărilor continue ale Kremlinului de a destabiliza democrațiile altor țări, UE va organiza în iunie propriile alegeri pentru Parlamentul European în toate cele 27 de țări membre. Acesta va fi un moment de vulnerabilitate pentru democrația europeană - și o oportunitate pentru Moscova de a încerca să provoace haos.

În Polonia, deceniile de dominație sovietică - combinate cu atrocitățile celui de-al Doilea Război Mondial - au întărit atitudinile publice împotriva Rusiei. Sancțiunile recente ale UE împotriva mass-mediei susținute de Moscova, care au inclus interdicții pe rețelele sociale, au tăiat, de asemenea, capacitatea lui Putin de a inunda Polonia cu dezinformare.

Dar neadevărurile Kremlinului continuă să pătrundă.

Amenințarea dezinformării rusești este, de asemenea, exploatată în scopuri politice la Varșovia. Președintele polonez Andrzej Duda face presiuni pentru o legislație care să permită investigarea influenței ruse în ceea ce criticii susțin că este o încercare de a-l reduce la tăcere pe liderul opoziției, Donald Tusk.

De la biroul său de acasă din sudul Poloniei, Paweł Terpiłowski, redactor-șef al Demagog, un grup local de verificare a faptelor, a urmărit trecerea de la propaganda rusă flagrantă la forme mai subtile de influență a Kremlinului. Aproape tot acest tip de conținut este imposibil de atribuit în mod direct regimului lui Putin.

Aceste tactici pro-rusești se bazează pe utilizatorii polonezi pentru a conduce polarizarea dezbaterii. Mesajele s-au concentrat pe afluxul de refugiați ucraineni și pe afirmația că agenda social-liberală a UE este prea „woke” pentru Polonia conservatoare.

„Influencerii pro-ruși sunt autentici. Ei sunt cetățeni polonezi”, a explicat Terpiłowski.

La sfârșitul lunii iunie, Demagog a descoperit un videoclip postat pe Facebook de Mariusz Max Kolonko, un fost jurnalist polonez stabilit în SUA, în care afirma în mod fals că refugiații ucraineni vor vota la alegerile din Polonia. Postarea a fost partajată de peste 6.000 de ori înainte ca Meta să o elimine. Dezinformări pro-ruse similare au apărut și pe TikTok.

„Politicienii cu o poziție pro-rusă sau antiucraineană promovează aceste narațiuni pentru propriul lor câștig politic”, a explicat Terpiłowski.

Marea Britanie: Țintirea agresivă

În unele părți din pitorescul comitat rural Somerset, în sud-vestul Angliei, persoane în vârstă de 30 de ani, ale căror interese includ mediul și voluntariatul, au primit aproape sigur un mesaj pe Facebook de la Sarah Dyke în luna iulie.

„Votați astăzi pentru campioana locală liberal-democrată Sarah Dyke și trimiteți un mesaj guvernului”, îndemna anunțul digital. Acesta a fost cumpărat de partidul politic de centru-stânga Liberal Democrat înainte de recentele alegeri parlamentare speciale din acest district. Dyke, candidata partidului, a câștigat campania, răsturnând o majoritate de 19.000 de voturi deținută de candidatul Partidului Conservator aflat la putere.

Anunțul a costat puțin peste 100 de dolari și a fost vizualizat de aproximativ 6.000 de utilizatori Facebook. Aceasta a vizat aproape exclusiv alegătorii care, conform datelor Facebook, ar fi putut susține partidul lui Dyke. A fost trimis către un public precis segmentat în funcție de vârstă, cod poștal și caracteristici punctuale, inclusiv „activism” și „probleme comunitare”, potrivit bibliotecii de anunțuri politice a Meta.

O astfel de micro-targetare este legală. Înaintea alegerilor generale britanice de anul viitor - pe care sondajele actuale sugerează că Partidul Laburist din opoziție este pe cale să le câștige - aceste tactici au devenit metoda preferată pentru a mobiliza sprijinul electoral. Conform convențiilor politice din Marea Britanie, votul este așteptat înainte de sfârșitul anului 2024.

Micro-targetarea presupune ca partidele politice să adune date personale despre potențialii alegători și apoi să îi bombardeze cu mesaje precis adaptate. Strategia a ajuns la un asemenea nivel de sofisticare, cu mii de mesaje diferite trimise unor loturi mici de alegători, încât este aproape imposibil de urmărit modul în care sunt trimise narațiunile politice. În prezent, cei care se ocupă de campaniile politice trimit mesaje diferite către alegători diferiți, chiar și de pe aceeași stradă.

Chiar și unele părți ale aparatului guvernamental britanic au folosit aceste tactici: Ministerul de Interne din Regatul Unit a cumpărat reclame pe Facebook care îi îndeamnă pe imigranții ilegali să nu vină. Campania, care a costat doar câteva sute de dolari, a vizat persoane din Belgia și Franța.

S-a bazat pe afișarea de anunțuri către utilizatorii Facebook despre care gigantul tehnologic avea date că sunt interesați de cuvinte-cheie specifice din punct de vedere etnic, precum „Afghan Premier League" și „Music of Iran”. O astfel de direcționare etnică contravine potențial regulilor Meta care interzic anunțurile axate exclusiv pe rasă sau etnie.

„Aceasta este o tactică absolut standard de campanie politică”, a explicat Ben Collier, profesor la Universitatea din Edinburgh, care a descoperit campania Ministerului de Interne.

Bătălie digitală la periferia Londrei.

Confruntarea se concentrează pe politica privind „zona cu emisii foarte scăzute” a orașului, cunoscută sub numele de ULEZ, care a fost introdusă în încercarea de a reduce poluarea aerului. Zona presupune o taxă de 15 dolari pentru mașinile foarte poluante și a fost extinsă în august, spre furia unor automobiliști.

Grupurile asociate cu Partidul Conservator se opun în primul rând extinderii taxei pentru vehiculele cu emisii ridicate. Cele legate de Partidul Laburist o susțin în mod predominant.

O campanie publicitară a fost plătită de un grup numit StopULEZ, care a fost condus de un fost consultant al Cambridge Analytica, firma de publicitate digitală căzută în dizgrație. Aceasta a vizat în special muncitori bărbați. Publicul-țintă a fost identificat pe baza intereselor acestora în cuvinte-cheie precum „tencuitor”, "EastEnders", o telenovelă britanică, și "The Only Way is Essex", un program de reality TV.

În același timp, grupuri progresiste precum 38Degrees, o organizație non-profit de activism politic, au difuzat anunțuri de susținere în rețelele de socializare vizionate exclusiv de londonezii mai înstăriți. Această campanie a folosit cuvinte-cheie țintă precum „egalitate pentru animale” și „ecologism”.

„Dacă cealaltă parte o face, trebuie să o faci și tu, dacă vrei să concurezi”, a explicat Kate Dommett, profesor la Universitatea din Sheffield și fost consilier special pe probleme de politică digitală al parlamentului britanic.