Crește cu fiecare zi numărul directorilor din învățământul preuniversitar care renunță la funcție chiar înainte ca elevii să se întoarcă în bănci. Salarizarea pare să fie cel mai important motiv.

Directorii spun că salariul ar fi mai mare dacă s-ar întoarce la catedră FOTO: arhiva

În fiecare zi, la inspectoratele școlare ajung noi demisii ale directorilor de școală numiți în funcție cu sau fără concurs, motivul principal, deși în mod oficial se indică „motive personale”, fiind salarizarea. Dacă profesorii au văzut, după grevă , o creștere importantă la salariu, directorii spun că au ajuns să câștige și cu aproape 1.000 lei net mai puțin decât dacă s-ar întoarce la catedră. Este în special cazul directorilor cu vechime în muncă de peste 20 de ani, spune secretarul general al Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”, prof. Ionel Barbu, care reamintește că sindicatele au avertizat de mai mult timp asupra acestei situații.

„În toate județele au fost astfel de situații. Noi încă din vară am avertizat conducerea ministerului că vor exista, în urma discuțiilor pe care noi le-am avut cu colegii care ocupau sau ocupă în continuare funcții de director. Din păcate, au crezut că este o glumă. Pentru că, într-adevăr, diferențele sunt foarte-foarte mari, însemnând între 1.000 și 1.000 și ceva pe lună. Trecând la catedră, în mod automat câștigul salarial este mult mai mare. Dacă problema nu va fi rezolvată, din discuțiile pe care noi le-am avut nu este exclus ca și în săptămânile următoare să mai apară astfel de situații”, a declarat Barbu, pentru „Adevărul”.

„Prefer să fac și eu 16 ore cum face toată lumea”

În județul Olt, în cursul săptămânii trecute au renunțat la funcție doi directori care au promovat concursul în ultima sesiune organizată, însă în timpul vacanței de vară au fost și alte plecări. Și alți directori se gândesc serios să se întoarcă la catedră dacă lucrurile nu se schimbă, pentru că, spun aceștia, este o discrepanță mare între responsabilități și plată. Mai mult, directorii compară câștigul cu cel pe care l-ar obține în cazul în care s-ar întoarce să predea și atunci alegerea devine evidentă.

„Dacă, conform grilei din 1 ianuarie, nu se va modifica nimic, în februarie îmi voi pune demisia pe masă. E cu 15 milioane mai puțin, în sumă brută. Nu mă raportez la colegi, mă raportez la mine, omul și profesorul. Stat opt ore la școală, responsabilitate, muncă, iau cu 1.500 lei mai puțin decât dacă mă întorc la catedră și fac 16 ore și plec acasă”, spune un director care are peste 20 ani vechime în învățământ și care conduce o școală gimnazială din mediul urban.

„La directorii tineri se cunoaște (n. red. – creșterea obținută în urma grevei), pentru că ei au altă încadrare ca profesori și salariu mai mic. La directori, salariul este unic, indiferent că ai cinci sau 20 de ani vechime salariul e același. Diferențele se văd când înaintezi în vârstă și în gradele didactice”, mai spune directorul.

Profesorilor le rămâne timp suficient și pentru alte activități și își pot suplimenta veniturile, menționează directorii și alte avantaje ale colegilor lor de la catedră.

„Se încearcă rezolvarea cât mai rapidă a problemei”

Problema a fost pusă pe masă la discuțiile purtate la începutul acestei săptămâni între sindicatele din învățământul preuniversitar și reprezentanții guvernului și, conform reprezentanților FSE „Spiru Haret”, „se încearcă rezolvarea cât mai rapidă”. Sindicatele au indicat, de altfel, și posibile soluții, una dintre acestea fiind eliminarea unei note de subsol din Legea 153/2017, în așa fel încât în funcție de vechimea în muncă a directorilor să se poată acorda gradațiile de vechime.

„Majoritatea sunt directori cu o vechime de peste 20 de ani și înseamnă o creștere în jur de 25% dacă se elimină nota de subsol. Nu pentru toți. Aceasta ar fi creșterea maximă pentru cei care au cel puțin 20 de ani vechime”, a mai precizat secretarul executiv al FSE „Spiru Haret”.