Bugetul general consolidat a încheiat anul trecut cu un deficit de 6,72% din Produsul Intern Brut, respectiv 80 de miliarde de lei, sub estimările iniţiale care indicau un sold negativ de 7,13% din PIB la final de an, potrivit Execuţiei bugetare transmise vineri de Ministerul Finanţelor.

Deficitul bugetar a crescut semnificativ în ultima lună a anului trecut, cu 24,02 miliarde de lei, după ce, în noiembrie, Finanţele raportau un sold negativ de 4,7% din PIB, respectiv 55,98 miliarde de lei. Pe de altă parte, faţă de 2020, deficitul bugetar a consemnat o scădere importantă, de la 9,61% din PIB, respectiv 101,8 miliarde de lei.

"Execuţia bugetului general consolidat pe anul 2021 s-a încheiat cu un deficit de 80 de miliarde lei (6,72% din PIB) în scădere faţă de deficitul de 101,8 miliarde lei (9,61% din PIB) înregistrat în anul 2020. Evoluţia deficitului bugetar în 2021 a fost determinată de: creşterea veniturilor bugetare cu 1,4 puncte procentuale din PIB (an/an), influenţată preponderent de dinamica încasărilor din TVA şi impozit pe profit; reducerea cheltuielilor bugetare cu 1,5 puncte procentuale din PIB (an/an), în principal ca urmare a diminuării ponderii în PIB a cheltuielilor cu salariile şi cu asistenţa socială. Totodată, în perioada ianuarie-decembrie 2021, cheltuielile de investiţii au fost cu 6,1 miliarde lei mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, iar plăţile cu caracter excepţional generate de epidemia COVID-19 au fost de 14,76 miliarde de lei", precizează Ministerul Finanţelor.

Veniturile bugetului general consolidat au însumat 379,61 miliarde lei în anul 2021, cu 17,7% peste nivelul încasat în 2020. Potrivit ministerului de resort, evoluţia favorabilă a veniturilor a fost influenţată atât de încasările reduse din anul anterior, ca efect al unor măsuri de sprijinire a contribuabililor (amânarea termenelor de plată, bonificaţii şi scutiri), cât şi de redresarea indicatorilor economici, respectiv recuperarea parţială a unor categorii de venituri (TVA, contribuţii de asigurări, impozit pe venit şi profit). Totodată, cele mai pronunţate creşteri nominale se remarcă în cazul TVA şi contribuţiilor de asigurări.

Încasările din impozitul pe salarii şi venit au totalizat 28,02 miliarde lei în 2021, consemnând o creştere de 15,1% (an/an), susţinută de sporul încasărilor din impozitul aferent pensiilor (+38,6%), impozitul pe dividende (+32%), respectiv Declaraţia unică (+18,8%). Totodată, veniturile din impozitul pe salarii au sporit cu 10,8% - dinamică superioară celei înregistrate de fondul de salarii din economie de 7,8%.

Contribuţiile de asigurări au înregistrat 127,49 miliarde lei în anul 2021, în creştere cu 13,6% (an/an). Ca şi în cazul impozitului pe venit, evoluţia este superioară dinamicii fondului de salarii şi a fost influenţată atât de baza redusă, cât şi de recuperarea parţială a contribuţiilor amânate la plată în anul anterior.

Încasările din impozitul pe profit au însumat 20,04 miliarde lei în 2021, în creştere cu 25,4% (an/an). Acest avans a fost determinat de principala componentă - încasările din impozitul pe profit de la agenţii economici, cu o dinamică pozitivă de 28,4% (an/an).

Încasările nete din TVA au înregistrat 79,35 miliarde lei în 2021, în creştere cu 30,5% (an/an). În acelaşi timp, restituirile de TVA au însumat 24,34 miliarde lei anul trecut, cu 13,2% (+2,83 miliarde lei) peste nivelul înregistrat în 2020. Evoluţia încasărilor din TVA a fost influenţată de baza redusă aferentă anului anterior - când au fost implementate măsurile de amânare a termenului de plată a TVA, de recuperarea parţială a TVA amânat la plată în 2020, respectiv de redresarea bazei macroeconomice relevante (cu precădere consumul privat).

Veniturile din accize au însumat 34,48 miliarde lei în anul 2021, în creştere cu 12,3% (an/an). În structură, se remarcă o dinamică de 13,6% în cazul încasărilor din accizele pentru produsele energetice - determinată preponderent de normalizarea consumului de carburanţi faţă de anul anterior, respectiv un avans de 9,4% al încasărilor din accizele pentru produse din tutun, susţinut şi de majorarea accizei la ţigarete.

Veniturile nefiscale au însumat 26,15 miliarde lei în 2021, înregistrând o creştere de 6,6% (an/an), susţinută şi de dinamica veniturilor din concesiuni şi închirieri (+16,7%), respectiv dividende distribuite de companiile de stat (+4,4% an/an).

Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate şi donaţii au totalizat 38,41 miliarde lei în anul 2021, în creştere cu 14,5% (an/an).

Cheltuielile bugetului general consolidat, în sumă de 459,63 miliarde lei, au crescut în termeni nominali cu 8,3% faţă de anul precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile au înregistrat o scădere cu 1,5 puncte procentuale de la 40,1% din PIB în anul 2020 la 38,6% din PIB în anul 2021, precizează MF.

La finele anului 2021 cheltuielile de investiţii au fost cu 6,1 miliarde lei mai mari faţă de 2020, iar plăţile cu caracter excepţional generate de epidemia COVID-19 au fost de 14,76 miliarde lei.

Cheltuielile de personal au însumat 111,91 miliarde lei, în creştere cu 1,8% comparativ cu anul precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 9,4% din PIB, cu un punct procentual mai puţin faţă de anul anterior.

Cheltuielile cu bunuri şi servicii au fost 64,04 miliarde lei, în creştere cu 12,2% comparativ cu anul precedent. O creştere se reflectă la bugetul de stat, respectiv 21,1% faţă de anul precedent, precum şi la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate de 11,4%. În principal, conform datelor comunicate de ordonatorii principali de credite, 7,85 miliarde lei din total bunuri şi servicii reprezintă plăţi pentru medicamente, materiale sanitare, reactivi şi alte produse necesare diagnosticării şi tratării pacienţilor infectaţi cu coronavirusul SARS-CoV-2, precum şi plata pentru vaccinuri împotriva Covid -19, precizează sursa citată.

Cheltuielile cu asistenţa socială au fost de 147,25 miliarde lei, în creştere cu 6,3% comparativ cu anul precedent.

"Evoluţia cheltuielilor cu asistenţa socială a fost influenţată, în principal, de majorarea punctului de pensie de la 1 septembrie 2020 cu 177 lei, respectiv de la 1.265 lei la 1.442 lei. De asemenea, se reflectă şi majorarea de la 1 septembrie 2020 a nivelului îndemnizaţiei sociale pentru pensionari garantată de la 704 lei la 800 lei, precum şi majorările privind alocaţiile de stat pentru copii începând cu 1 ianuarie 2020, cu 1 august 2020 care reprezintă o creştere a alocaţiei cu aproximativ 20% faţă de cea plătită în luna iulie 2020, precum şi cu 1 ianuarie 2021 care reprezintă o creştere a alocaţiei cu aproximativ 16% faţă de cea plătită în luna decembrie 2020", se mai arată în documentul MF.

Totodată, până la sfârşitul lunii decembrie, pentru măsurile care au fost luate cu caracter excepţional pentru diminuarea efectelor negative generate de pandemia de COVID 19 s-au plătit 2,03 miliarde lei, respectiv 670,82 milioane lei pentru îndemnizaţii acordate pe perioada suspendării temporare a contractului individual de muncă din iniţiativa angajatorului, 194,104 milioane lei pentru îndemnizaţii acordate pentru alţi profesionişti şi pentru persoanele care au încheiate convenţii individuale de muncă care întrerup activitatea ca urmare a efectelor SARS-CoV-2, 526,59 milioane lei pentru sume acordate angajatorilor pentru decontarea unei părţi a salariului brut al angajaţilor menţinuţi în muncă, 87,46 milioane lei sume acordate angajatorilor pentru încadrarea în muncă a unor categorii de persoane, precum şi 547,81 milioane lei îndemnizaţii acordate pe perioada reducerii temporare a activităţii pentru profesionişti precum şi pentru persoanele care au încheiate convenţii individuale de muncă în baza Legii nr.1/2005.

Cheltuielile cu subvenţiile au fost de 8,65 miliarde lei, o mare parte dintre acestea fiind alocate către transporturi, respectiv subvenţii pentru transportul călătorilor, precum şi pentru sprijinirea producătorilor agricoli.

Alte cheltuieli au fost de 8,32 miliarde lei, reprezentând, în principal, sume aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, conform legislaţiei în vigoare, burse pentru elevi şi studenţi, alte despăgubiri civile, precum şi îndemnizaţii acordate părinţilor pentru supravegherea copiilor pe perioada închiderii temporare a unităţilor de învăţământ.

Cheltuielile privind proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvenţiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 41,57 miliarde lei, cu 18,4% mai mari comparativ cu anul 2020.

Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost în valoare de 59,27 miliarde lei, în creştere cu 11,5% comparativ cu anul precedent când au fost în valoare de 53,17 miliarde lei. De asemenea, se observă o creştere mai accentuată a proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile postaderare, acestea reprezentând 48,1% din totalul cheltuielilor pentru investiţii pe anul 2021, cu 6,92 miliarde lei mai mari faţă de anul precedent, subliniază Ministerul Finanţelor.
Din bugetul Ministerului Afacerilor Interne s-au plătit 359,46 milioane lei pentru achiziţionarea de produse - stocuri de urgenţă medicală, inclusiv scannere termice pentru combaterea răspândirii infecţiei cu coronavirusul SARS-COV-2.

Ministrul Finanţelor, Adrian Câciu, a anunţat, joi, că deficitul bugetar pe anul trecut a fost redus la 6,7% din PIB.

"Am redus deficitul în 2021, am încheiat anul cu un deficit de 6,7%. Dânsul (preşedintele PNL, Florin Cîţu, n.r.) ar fi spus că dacă deficitul era de 5% şi că a lăsat un deficit de 4%... Nu a lăsat un deficit de 4%, ci de 4,7%. Nu uitaţi că la rectificare a trebuit să punem bani de salarii care nu erau prinşi în buget şi bani de pensii. Nu putem să ne arătăm acum o îngrijorare uitând faptul că bugetul nu avea banii de pensii şi de salarii. Ne-ar fi plăcut şi nouă să avem un deficit de 5%, dar ce făceam, nu plăteam salariile şi pensiile sau salariile din Sănătate? Am reuşit să reducem deficitul pe 2021. O să reducem deficitul şi pe 2022, dar lupta împotriva inflaţiei se face pe mai multe fronturi. Pe de o parte, reduci deficitele şi elimini riscul de derapaj. Pe de altă parte, trebuie să acţionezi asupra cauzelor inflaţiei şi cauzele sunt preţurile la energie pentru care, luna viitoare, venim cu o serie de soluţii care vor duce la stoparea creşterii preţurilor la energie, dacă nu diminuarea lor", a precizat Câciu.

Reacţia ministrului Finanţelor a venit la câteva zile după ce fostul premier Florin Cîţu a susţinut, la Alba Iulia, că dacă în ultima lună a anului trecut ar fi rămas la guvernare deficitul bugetar nu ar fi fost mai mare de 5%.

"România a avut în anul trecut, în 2021, cea mai mare creştere din Uniunea Europeană şi a redus deficitul bugetar de la 10% aproape în 2020 spre 7%. Acum eu vă spun că atunci când am plecat de la guvernare, deficitul bugetar era de 4%, deci după 11 luni, un deficit bugetar de 4%. Acum, dacă în ultima lună rămâneam la guvernare, nu cred că mergea mai mare deficitul de 5%. Sper că nu s-a dus spre 7, că asta ar însemna ca în ultima lună să avem un deficit de trei procente, să crească într-o singură lună. Să ştiţi că toate sunt legate. Dacă începi să cheltuieşti fără să investeşti, te îndrepţi direct către un eşec", a susţinut fostul premier. AGERPRES

Distribuie Distribuie Comentarii