Deficitul bugetului general consolidat a crescut la 2,96% din Produsul Intern Brut după prima jumătate a acestui an, de la 2,29% din PIB la finalul lunii mai, însă faţă de perioada corespunzătoare din anul precedent soldul negativ este în scădere, potrivit datelor publicate marţi de Ministerul Finanţelor.

"Execuţia bugetului general consolidat în primele şase luni ale anului 2021 s-a încheiat cu un deficit de 33,81 miliarde de lei (2,96% din PIB) în scădere faţă de deficitul de 45,17 miliarde de lei (4,28% din PIB), înregistrat la aceeaşi perioadă a anului 2020. Acest rezultat a fost realizat în condiţiile în care în perioada ianuarie-iunie 2021 cheltuielile de investiţii au fost cu 5,23 miliarde de lei mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, iar plăţile cu caracter excepţional generate de epidemia COVID-19 au fost de 8,11 miliarde de lei", precizează sursa citată.

Veniturile bugetului general consolidat au însumat 176,38 miliarde de lei în prima jumătate a anului 2021, cu 20,6% peste nivelul încasat în aceeaşi perioadă a anului trecut, iar cheltuielile s-au cifrat la 210,19 miliarde de lei, în creştere, în termeni nominali, cu 9,8%

Pe partea de venituri, majorarea din primele şase luni ale acestui an a fost influenţată de redresarea indicatorilor economici, de recuperarea parţială a unor categorii de venituri (contribuţii de asigurări şi TVA), dar şi de baza redusă aferentă 2020 (în principal perioada martie - mai - caracterizată preponderent de lockdown), precizează ministerul de resort.

Cele mai importante creşteri nominale s-au înregistrat în cazul TVA (41,5% an/an), al contribuţiilor de asigurări (13,8%), fondurilor europene (38,9%), accize (21,2%), respectiv impozit pe salarii şi venit (16,9%).

Încasările din impozitul pe salarii şi venit au totalizat 14,29 miliarde de lei în primul semestru 2021, consemnând o creştere de 16,9% (an/an), susţinută de sporul încasărilor din impozitul aferent pensiilor (+46,4%), impozitul pe dividende (+28%), respectiv Declaraţia unică (+27,5%). Totodată, veniturile din impozitul pe salarii au sporit cu 11,9% - dinamică superioară celei înregistrate de fondul de salarii din economie de 7,6%, determinată de accelerarea încasărilor înregistrate în perioada martie - mai în condiţiile bazei reduse de anul trecut.

Contribuţiile de asigurări au înregistrat 62,38 miliarde de lei în prima jumătate a anului 2021, în creştere cu 13,8% (an/an). Ca şi în cazul impozitului pe venit, evoluţia este superioară dinamicii fondului de salarii şi se datorează atât bazei reduse din martie - mai 2020, cât şi recuperării unor venituri din contribuţiile aferente anului trecut.

Încasările din impozitul pe profit au însumat 8,43 miliarde de lei în intervalul ianuarie - iunie 2021, în creştere cu 12,1% (an/an). Acest avans a fost determinat de principala componentă - încasările din impozitul pe profit de la agenţii economici , cu o dinamică pozitivă de 16% (an/an).

Încasările nete din TVA au înregistrat 35,93 miliarde de lei în primele şase luni ale anului curent, în creştere cu 41,5%. În acelaşi timp, restituirile de TVA au însumat 12,21 miliarde de lei în perioada analizată, cu 1% peste nivelul înregistrat în aceeaşi perioadă a anului trecut. Evoluţia încasărilor din TVA a fost influenţată atât de baza comparabilă (în principal intervalul martie - mai 2020 - când au fost implementate măsurile de amânare a termenului de plată a TVA), cât şi de recuperarea parţială a TVA aferentă anului 2020, respectiv redresarea bazei macroeconomice relevante.

Veniturile din accize au însumat 16,53 miliarde de lei în primul semestru 2021, în creştere cu 21,2% (an/an). În structură, se remarcă o dinamică de 18,7% în cazul încasărilor din accizele pentru produsele din tutun, susţinută şi de majorarea accizei la ţigarete, respectiv un avans de 22% al încasărilor din accizele pentru produse energetice, în condiţiile normalizării consumului de carburanţi faţă de perioada de referinţă, precizează MF.

Veniturile nefiscale au însumat 13,06 miliarde de lei în primul semestru din 2021, înregistrând o creştere de 11,4% (an/an), această creştere fiind determinată şi de înregistrarea sumelor din vânzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, potrivit prevederilor art.10, alin.(1), lit.d) din Ordonanţă de urgenţă a Guvernului nr. 115/2011.

Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate şi donaţii au totalizat 12,48 miliarde de lei în primele şase luni ale anului 2021, în creştere cu 38,9% faţă de nivelul înregistrat în aceeaşi perioadă a anului trecut.

La nivelul cheltuielilor, pe primele şase luni ale anului 2021 cheltuielile de investiţii au fost cu 5,23 miliarde de lei mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, iar plăţile cu caracter excepţional generate de epidemia COVID-19 au fost de 8,11 miliarde de lei.

Cheltuielile de personal au însumat 55,71 miliarde de lei, în creştere cu 4,5% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 4,9% din PIB, cu 0,1 puncte procentuale mai puţin faţă de ianuarie-iunie 2020. Din total cheltuielilor de personal, plăţile reprezentând stimulentul de risc acordat pentru COVID 19 au fost de 70,27 milioane de lei, precum şi alte cheltuieli de personal, inclusiv sporuri acordate personalului medical şi auxiliar implicaţi în activităţile cu pacienţii diagnosticaţi cu COVID-19 de aproximativ 1,52 miliarde de lei.

Cheltuielile cu bunuri şi servicii au fost 27,47 miliarde de lei, în creştere cu 8,3% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.

O creştere se reflectă la bugetul de stat, respectiv 33,7% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, precum şi la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate de 7,9%. Conform datelor comunicate de ordonatorii principali de credite, 3,97 miliarde de lei din total bunuri şi servicii reprezintă plăţi pentru medicamente, materiale sanitare, reactivi şi alte produse necesare diagnosticării şi tratării pacienţilor infectaţi cu coronavirusul SARS-CoV-2, precum şi plata pentru vaccinuri împotriva Covid -19.

Cheltuielile cu asistenţa socială au fost de 75,25 miliarde de lei, în creştere cu 8,7% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.

Potrivit Ministerului Finanţelor, evoluţia cheltuielilor cu asistenţa socială a fost influenţată, în principal, de majorarea punctului de pensie de la 1 septembrie 2020 cu 177 lei, respectiv de la 1.265 lei la 1.442 lei. De asemenea, se reflectă şi majorarea de la 1 septembrie 2020 a nivelului indemnizaţiei sociale pentru pensionari garantată de la 704 lei la 800 lei, precum şi majorările privind alocaţiile de stat pentru copii începând cu 1 ianuarie 2020, cu 1 august 2020, care reprezintă o creştere a alocaţiei cu aproximativ 20% faţă de cea plătită în luna iulie 2020, precum şi cu 1 ianuarie 2021, care reprezintă o creştere a alocaţiei cu aproximativ 16% faţă de decembrie 2020.

Totodată, se continuă plăţile pe măsurile care au fost luate cu caracter excepţional, în domeniul social şi economic, pentru diminuarea efectelor negative generate de pandemia de COVID 19.

Astfel, până la sfârşitul lunii iunie, s-au plătit pe măsuri active 1,38 miliarde de lei, respectiv 571,59 milioane de lei pentru indemnizaţii acordate pe perioada suspendării temporare a contractului individual de muncă din iniţiativa angajatorului, 190,45 milioane de lei pentru indemnizaţii acordate pentru alţi profesionişti şi pentru persoanele care au încheiate convenţii individuale de muncă care întrerup activitatea ca urmare a efectelor SARS-CoV-2, 268,5 milioane de lei pentru sume acordate angajatorilor pentru decontarea unei părţi a salariului brut al angajaţilor menţinuţi în muncă, 44,97 milioane de lei sume acordate angajatorilor pentru încadrarea în muncă a unor categorii de persoane, precum şi 302,46 milioane de lei indemnizaţii acordate pe perioada reducerii temporare a activităţii pentru profesionişti precum şi pentru persoanele care au încheiate convenţii individuale de muncă în baza Legii nr.1/2005.

De asemenea, au fost continuate decontările indemnizaţiilor de asigurări sociale de sănătate pentru concedii medicale în scopul diminuării stocului de plăţi restante aferente acestora, astfel că la sfârşitul lunii iunie plăţile au fost de 2,17 miliarde de lei.

Cheltuielile cu subvenţiile s-au ridicat la 3,26 miliarde de lei, o mare parte dintre acestea fiind alocate către transporturi, respectiv subvenţii pentru transportul călătorilor, precum şi pentru sprijinirea producătorilor agricoli.

Alte cheltuieli au fost de 3,49 miliarde de lei, reprezentând, în principal, sume aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, conform legislaţiei în vigoare, burse pentru elevi şi studenţi, alte despăgubiri civile, precum şi indemnizaţii acordate părinţilor pentru supravegherea copiilor pe perioada închiderii temporare a unităţilor de învăţământ.

Cheltuielile privind proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvenţiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 13,76 miliarde de lei, cu 32,7% mai mari comparativ cu anul precedent.

Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost în valoare de 21,35 miliarde de lei, în creştere cu 32,4% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent când au fost în valoare de 16,12 miliarde de lei. De asemenea, se observă o creştere mai accentuată a proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile postaderare, acestea reprezentând 52,84% din totalul cheltuielilor pentru investiţii pe primele şase luni ale anului 2021, subliniază sursa citată.
De asemenea, din bugetul Ministerului Afacerilor Interne s-au plătit 178,47 milioane de lei pentru achiziţionarea de produse - stocuri de urgenţă medicală, inclusiv scannere termice pentru combaterea răspândirii infecţiei cu coronavirusul SARS-COV-2.

Ţinta de deficit bugetar pentru acest an este 7,16% din PIB, pe cash.

Consiliul European a adoptat, la jumătatea lunii iunie, o recomandare în cadrul procedurii de deficit excesiv care a fost demarată în cazul României şi, în conformitate cu această recomandare, România ar trebui să pună capăt situaţiei de deficit excesiv până în 2024, cel mai târziu.

Începând cu 2020, România, spre deosebire de alte state membre, face obiectul Procedurii de deficit excesiv (PDE), situaţia acesteia fiind reevaluată în primăvara anului curent. Procedura a fost iniţiată în luna aprilie a anului 2020, fiind determinată de încălcarea limitei de deficit bugetar de 3% în 2019, ca urmare a unei politici fiscale expansioniste. AGERPRES

Distribuie Distribuie Comentarii