Expulzarea celor 21 de spioni plasaţi discret de Moscova la misiunile sale diplomatice din ţara care găzduieşte sediul NATO şi numeroase instituţii europene face parte dintr-o reacţie amplă la ororile din Ucraina. Sute de aşa-zişi diplomaţi ruşi au fost declaraţi indezirabili şi invitaţi să plece acasă după declanşarea războiului de către Vladimir Putin, la 24 februarie, relatează EUobserver, care demască o întreagă reţea de spionaj.

Cel mai versat spion rus expulzat din Belgia este Aleksei Kuksov, un bărbat în vârstă de 46 de ani care activa oficial ca „reprezentant comercial adjunct”. În realitate, Kuksov este membru al unei unităţi de elită din cadrul Direcţiei Principale de Informaţii (GRU) a Statului Major al Armatei Ruse. După absolvirea Academiei Militare, în 2001, Kuksov s-a alăturat Unităţii 5476 a GRU, relevă The Dossier Center, un ONG cu sediul la Londra fondat de fostul oligarh rus Mihail Hodorkovski. Patru ani mai târziu, GRU a transformat Unitatea 5476 în Centrul de Cercetare a Capabilităţilor Militare Străine. Personalul acestui centru adună informaţii despre armatele străine şi întocmeşte rapoarte. Aceste rapoarte ajung direct la şeful GRU, Igor Kostiukov, şi la secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, Nikolai Patruşev, un fost şef al FSB apropiat de Vladimir Putin.

Consulul general al Rusiei la Antwerp, Gheorghi Kuzneţov (de asemenea expulzat), în vârstă de 44 de ani, este un fost angajat al United Aircraft Consortium din Sankt Petersburg care lucrează de doar cinci ani pentru Ministerul rus de Externe. În afară de MAE rus, el face parte şi din Departamentul V al Serviciului Federal de Securitate (FSB, fostul KGB), responsabil de operaţiuni de spionaj în străinătate.

Vadim Artiuşov (un alt spion expulzat), în vârstă de 46 de ani, a lucrat ca „tehnician” la Ambasada Rusiei în Belgia. De fapt, face parte din Unitatea 47747 a GRU din Klimovsk, lângă Moscova, care avea cândva un sediu în Cuba pentru a intercepta semnalele SUA. De la relocarea în Rusia, în 2001, Unitatea 47747 oferă instruire pentru interceptarea reţelelor de telecomunicaţii din străinătate.

Artiuşov nu era singurul agent de informaţii ascuns sub umbrela unui post neînsemnat pentru operaţiuni considerate importante, un modus operandi al spionajului ruses. Colonel GRU, Ivan Kvaşa, în vârstă de 40 de ani, lucra ca simplu gardian la Ambasada Rusiei din Belgia, în timp ce „electricianul” Igor Taut, în vârstă de 51 de ani, este un absolvent al Universităţii Tehnice de Comunicaţii şi Informatică din Moscova cu un „background” de angajat FSB.

Potrivit unei surse anonime din spionajul rusesc, „ataşatul” expulzat Dmitri Ciulaev, în vârstă de 43 de ani, este de fapt un ofiţer din Serviciul de Informaţii Externe al Rusiei (SVR). Sarcina sa era de a gestiona comunicaţiile securizate ale ambasadei cu Moscova.

Ciulaev a absolvit Departamentul de Electronică Radio pentru Avioane din cadrul Institutului Aviatic de la Moscova şi a lucrat pentru firmă rusească de jocuri de noroc online care a investit şi în comunicaţii prin satelit, inclusiv în tehnologie israeliană de ultimă generaţie folosită acum de serviciile secrete ruseşti pentru a menţine contactul, precizează The Dossier Center. Iar Aleksei Kojevnikov, în vârstă de 36 de ani, un alt „ataşat” expulzat, este la rândul său un ofiţer GRU. Conform unei baze de date a poliţiei ruse, Kojevnikov obişnuia să-şi înmatriculeze maşinile pe Volokolamskoe Şose 56 din Moscova, sediul Centrului 162 de Informaţii Tehnico-Militare al GRU, cunoscut şi sub numele de Object T-500, specializat în interceptarea semnalelor satelit din Europa şi SUA.

Aleksei Strelkov, în vârstă de 46 de ani, încă un „ataşat” expulzat, este ofiţer SVR şi a lucrat pentru un centru de cercetare în agro-inginerie din Moscova.

„Serviciul nostru de informaţii străine este interesat nu doar de secrete militare, ci şi de cele mai recente evoluţii tehnice din sfera civilă, inclusiv în agricultură”, a declarat o sursă din interior pentru The Dossier Center.

Într-o privire mai amplă asupra expulzărilor din Belgia, toţi cei 21 de aşa-zişi diplomaţi declaraţi indezirabili sunt bărbaţi, majoritatea în vârstă de 40 de ani. Cel mai în vârstă dintre ei este Serghei Ignatov, în vârstă de 62 de ani, „ataşat” şi ofiţer SVR, iar cel mai tânăr este Serghei Spirin, în vârstă de 28 de ani, consulul adjunct al Rusiei la Antwerp şi membru al GRU. În total, zece spioni din acest lot sunt membri ai GRU, nouă ai SVR şi doar doi ai FSB.

Belgia nu a raportat până acum acte de violenţă din partea spionilor ruşi. Dar, „odată cu războiul din Ucraina, trăim într-o nouă eră a imprudenţei ruse, în care totul este posibil”, a declarat pentru EUobserver o sursă din cadrul unui serviciu de informaţii din Occident.

Ofiţerii SVR sunt mai deştepţi şi mai educaţi decât spionii din celelalte servicii secrete ruseşti. „Nu o să vezi niciodată un ofiţer SVR mergând la un poligon de tragere sau făcând arte marţiale”, a spus o a altă sursă dintr-un serviciu de informaţii din Occident. „Sunt antrenaţi să se integreze şi să evite cât de mult pot să fie văzuţi”, a adăugat sursa EUobserver.

Identităţile acestor persoane oferă indicii despre ceea ce făcea Rusia pe ascuns la Bruxelles, care este şi capitala NATO şi a UE, dar şi la Antwerp, un port important al Europei. Moscova caută să afle secrete militare şi comerciale, să-şi protejeze interesele în Belgia şi să supravegheze diaspora rusă.

Fiecare spion rus este în mod normal responsabil de cel puţin trei „bunuri străine”, precizează un agent belgian, dând de înţeles astfel că Moscova se bazează pe o reţea amplă de spionaj în Belgia.

Serviciul de securitate internă al Belgiei, VSSE, este responsabil de contraspionaj. Unele dintre investigaţiile sale arată tipul de persoane vizate de Rusia pentru a-şi duce operaţiunile. În ultimii ani, VSSE a deschis dosare împotriva fratelui unui ministru belgian, unui colonel belgian cu autorizaţie de securitate de nivel înalt la NATO, unui baron belgian care s-a infiltrat la evenimente regale, unui fost ambasador al Belgiei în Venezuela etc.

Kuzneţov, de exemplu, obişnuia să aibă legături amicale cu politicianul de extremă dreapta Philip de Winter, care a negat că a comis vreo infracţiune atunci când aceste legături au apărut în presă.

Adjunctul lui Kuzneţov, Spirin, a fost destul de activ în viaţa publică din Antwerp. A organizat excursii la Consulatul General, a ţinut lecţii deschise de limba rusă, a organizat seminarii despre cultura şi viaţa în Rusia modernă şi a supravegheat grupuri de voluntari vorbitori de limbă rusă din Flandra. Antwerp reprezintă un centru de interes pentru Moscova mai ales pentru faptul că portul său asigură până la o treime din exporturile ruseşti de diamante.

În afară de Belgia, UE a expulzat 19 aşa-zişi diplomaţi ruşi, iar NATO opt. Şi totuşi, câţi mai sunt încă activi în teritoriul belgian?

Ministerul belgian de Externe a refuzat să spună cu precizie câţi diplomaţi ruşi mai sunt acreditaţi, invocând regulile de protecţie a datelor. VSSE a refuzat să comenteze, dar fostul său şef, Alan Winants, a declarat pentru EUobserver în urmă cu zece ani că Bruxellesul a devenit „capitala spionajului” Europei din cauza activităţilor obscure ale ruşilor şi chinezilor.

Conform unor surse din serviciile belgiene de informaţii, Rusia are încă peste 100 de diplomaţi acreditaţi în Belgia şi „aproximativ jumătate” dintre aceştia sunt spioni. De asemenea, Rusia dispune de zeci de spioni care nu au imunitate diplomatică, cum ar fi oameni de afaceri, jurnalişti sau lobbyişti.