Hari Bucur Marcu, expert internațional în probleme de politici de apărare națională, a analizat „liniile directoare” transmise de secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, în cadrul unei reuniuni care a avut loc, pe 12 februarie, la Bruxelles.

Pete Hegseth s-a adresat, la cartierul general al NATO, membrilor Grupului de Apărare NATO și Grupului de Contact pentru Apărarea Ucrainei.

„Ocazie cu care Hegseth a dezvăluit liniile directoare ale politicii președintelui Donald Trump privind securitatea europeană, cu accent pe abordarea încetării războiului de agresiune al Federației Ruse și convenirii unei păci durabile, în Ucraina”, scrie Hari Bucur Marcu, într-o postare pe Facebook.

Cum va fi afectată România de aceste decizii

Acesta a analizat, punctual, aceste linii și a explicat cum vor afecta acestea România. Expertul consideră că țara noastră trebui să-și „asume responsabilitatea propriei sale securități” și să majoreze cheltuielile militare la 5% din Produsul Intern Brut (PIB).

„Prima și cea mai importantă concluzie ar fi că România va fi obligată, vrând-nevrând, să își asume responsabilitatea propriei sale securități, pentru garantarea suveranității, independenței și integrității sale teritoriale, dar și pentru contribuția efectivă la securitatea continentală, alături de celelalte națiuni europene unionale.

A doua importantă concluzie este că, fiind o democrație, România ca stat va trebui să convingă poporul său suveran că așa cum merg lucrurile acum nu vor mai merge și de azi înainte și că, dacă poporul vrea să mai aibă un stat în care să fie el suveran, atunci va trebui să facă eforturi pentru asta. Iar efortul majorării cheltuielilor militare la 5 la sută este doar unul și probabil cel mai simplu de făcut. Mult mai greu va fi de făcut efortul de a începe poporul român să își asume responsabilitatea de suveran național”, a scris Hari Bucur Marcu , pe Facebook.

Ucraina suverană și prosperă

Expertul internațional în probleme de politici de apărare națională atrage atenția asupra a șase „linii directoare” în ceea ce privește războiul din Ucraina. Acesta consideră că Pete Hegseth, șeful Pentagonului , propune multiplicarea eforturile de asistență militară către Ucraina pentru ca țara, la finalul războiului, să fie una suverană.

„1. Obiectivul final va fi Ucraina suverană și prosperă.

Comentariu: acest obiectiv poate fi atins printr-un parcurs ce începe cu încetarea războiului. Iar încetarea războiului poate fi decisă doar de agresorul Rusia. Pentru a convinge sau a determina Rusia să înceteze războiul, Pete Hegseth propune ca cele 50 de state membre ale Grupului să își multiplice eforturile de asistență militară a Ucrainei, de asigurare a frontului ucrainean cu tot ceea ce ar fi necesar pentru ca Rusiei să îi fie clar că nu are sorți de izbândă. Cu alte cuvinte, Ucraina va fi în final suverană și prosperă prin putere și nu cedând în fața agresorului dinspre est”.

Ucraina rămâne fără Peninsula Crimeea

„2. Obiectivul de a se reveni la situația frontierelor de stat ale Ucrainei de dinainte de 2014 este un obiectiv nerealist.

Comentariu: este vorba aici despre Peninsula Crimeea, care, în 2014, în urma unei operații de tip hibrid (omuleții verzi, dacă mai țineți minte) și a unui simulacru de referendum în rândul populației locale, a fost desprinsă de Ucraina și încorporată în Federația Rusă, în total dispreț față de dreptul internațional și față de aranjamentele de securitate europeană, care interzic anexări teritoriale prin rapt.

Desigur, anexarea Peninsulei Crimeea la Rusia nu este la fel de evidentă ca rapt teritorial, precum sunt celelalte anexări de teritorii care contituie în prezent teatrul de război din Ucraina. Dar atributul de nerealist al unui asemenea obiectiv, de revenire la frontierele ucrainene de dinainte de 2014 este dat nu de statutul juridic internațional al Peninsulei Crimeea, ci de faptul că doar prin război ar putea Crimeea fi eliberată și aptă pentru revenirea la Ucraina. Ceea ce ar însemna continuarea războiului încă mult timp, poate chiar ani de zile, ceea ce este în contradicție cu obiectivul de etapă inițială, cel al opririi războiului cât mai curând. Cu alte cuvinte, avem aici de a face cu o practicalitate strategică și nu cu o propunere de «teritorii contra pace», pentru că nu despre așa ceva este vorba”, spune expertul.

La finalul războiului în Ucraina va fi prezentă o forță armată

„Garanțiile de securitate” pentru o eventuală pace în Ucraina se referă la „prezența unor forțe armate” pe teritoriul său care „să garanteze că războiul nu va mai avea loc”.

„3. Aranjamentele de pace în Ucraina trebuie să includă garanții de securitate, prin care să se asigure că războiul nu va mai începe încă o dată.

Comentariu: termenul «garanții de securitate» se referă la acorduri și convenții cu valoare juridică, precum și la instrumente de control și verificare a îndeplinirii angajamentelor din acele acorduri și convenții, dar mai ales se referă la prezența unor forțe armate care să garanteze efectiv că războiul nu va mai avea loc”, adaugă acesta.

Ucraina nu va deveni membru NATO în urma negocierilor pentru pace

De asemenea, se atrage atenția că negocierile pentru pace nu vor include și „condiția de prezență a NATO pe teritoriul Ucrainei”.

„4. Statele Unite nu cred că dobândirea calității de aliat (NATO membership) de către Ucraina ar fi un rezultat realistic al negocierilor pentru pace.

Comentariu: asta nu înseamnă că Ucraina va fi abandonată în mâna militară a Rusiei. Așa cum nu înseamnă nici că Ucraina nu va ajunge niciodată să devină aliat în NATO. Înseamnă doar că pacea care va fi convenită prin negocieri, după oprirea războiului, nu va include condiția de prezentă a NATO pe teritoriul Ucrainei și nici posibilitatea Ucrainei de a invoca Articolul 5, dacă va mai fi amenințată de Rusia sau de Belarus”, consideră Hari Bucur Marcu.

America cere Europei să își „maximizeze efortul pentru propria sa apărare și securitate”

„5. În locul unor trupe NATO în Ucraina, secretarul Apărării al Statelor Unite propune constituirea pe teritoriul Ucrainei a unei forțe europene și extraeuropene de garantare a păcii. Forță din care Statele Unite nu vor face parte.

Comentariu: decizia Administrației Trump de a nu primi Ucraina în NATO și nici de a trimite trupe americane (prin acorduri în afara Alianței) în Ucraina, pentru garantarea păcii de după oprirea războiului pe de o parte netezește calea unor negocieri de oprire a războiului fără apelul la amenințarea cu forța imensă militară americană, iar pe de cealaltă parte este în linie cu politica americană de securitate europeană, în care America cere Europei să își maximizeze efortul pentru propria sa apărare și securitate”, mai precizează expertul.

„America nu mai este dispusă să sponsorizeze unilateral apărarea și securitatea europeană”

Nu în ultimul rând, statele membre NATO din Europa trebuie să își majoreze puterea lor militară.

„6. Singura formă de garantare a păcii continentale europene este ca statele membre NATO din Europa să își majoreze puterea lor militară, în vederea apărării comune dar și individuale, astfel încât pacea să fie rezultatul descurajării oricărui adversar de a iniția vreo agresiune pe acest continent. Nivelul acestui efort de majorare a puterii militare, propus de America, este de 5 la sută din produsul intern brut.

Comentariu: este evident (iar secretarul Apărării Hegseth a spus-o răspicat) că America nu mai este dispusă să sponsorizeze unilateral apărarea și securitatea europeană, cum a făcut-o până acum. Fără să se retragă din NATO și fără să abandoneze Europa în fața unor amenințări cu războiul, Statele Unite vin cu o politică de asistență strategică (componenta nucleară a puterii militare) și lasă loc europenilor să își constituie forțe convenționale, cu care să contribuie la apărarea comună, în care astăzi europenii (inclusiv britanicii) vin cu mai puțin de o treime, majorând această contribuție până la paritatea cu americanii”, a conchis acesta.