Examenele naționale care vor avea loc la anul ar putea suferi modificări în premieră. Bacalaureatul va începe în iarnă, cu probele de competență, iar examenele scrise - inclusiv cele de la Evaluare Națională - vor fi susținute în luna iunie. Este o propunere a ministerului Educației, aflată în dezbatere publică, agreată atât de elevi, cât și de părinți cu câteva excepții însă.

Propunerea ministerului Educației vine la presiunea părinților, dar și a elevilor care, an de an, au susținut examenele naționale în miezul verii, pe caniculă, în contextul în care multe școli din România nu sunt dotate cu aparate de aer conditionat sau sistem de climatizare.

„Examenul de competențe oricum nu prea contează”

Concret, ministerul propune ca evaluarea competențelor la Limba română să aibă loc în perioada 27-29 ianuarie, evaluarea competențelor digitale să se desfășoare în perioada 3-5 februarie, iar examenul oral la Limba străină să fie susținut între 5 și 7 februarie.

Bianca Ivan, președinta Consiliului Elevilor din România a declarat pentru „Adevărul” că elevii salută această decizie. „Suntem de acord cu această propunere pentru că eficientizează practic întregul examen, mai ușurează în vară tot ce se întâmplă. Și, după cum știm, competențele, din păcate, nu sunt atât de relevante pentru elevii din România. Sau pentru a merge la o facultate sau să-ți găsești un job. Și vă spun asta pentru că am făcut o consultare a elevilor pe tema bacalaureatului, dacă e nevoie de o eliminare sau o reformă. Aproape 9.000 dintre aceștia au răspuns că văd rostul probelor de competențe. Prin urmare, faptul că sunt programate în luna ianuarie nu prea contează”, a precizat reprezentanta elevilor.

Și reprezentanții părinților sunt de aceeași părere Iuliana Constantinescu , președinta Federației părinților din sectorul 2 al Capitalei a declarat pentru „Adevărul” că an de an, de la o vară la alta, este din ce în ce mai cald, iar disconfortul termic reprezintă un stres în plus pentru copii „Încă de la începutul lunii avem temperaturi extreme, iar infrastructura unităților de învățământ nu este pregătită să facă față unor examene în astfel de perioade. În iarnă am avea o perioadă climaterică mult mai favorabilă pentru elevi, o perioadă mai puțin aglomerată și cum mai puțin stres”.

Dar, oare, elevii vor fi suficient de bine pregătiți în iarnă? Părinții consideră că elevii ar trebui să poată face față acestor examene orale, chiar dacă sunt organizate mai devreme. „Orice elev de clasa a XII-a ar trebui să treacă cu brio de aceste probe de competență. Sunt niște probe care evaluează o pregătire medie a elevilor în ceea ce privește modul în care copiii pot să citească și să înțeleagă un text, la fel și la competențele digitale..eu cred că orice absolvent ar trebui să fie capabil inclusiv în iarnă să treacă aceste probe”.

„Cerem o zi pauză între probele scrise”

Imediat după ce elevii de clasa a XII și a XIII-a încheie cursurile vor avea loc examenele scrise, continuă propunerile Ministerului. Concret, acestea vor începe în 10 iunie, la doar patru zile distanță de încheierea anului școlar pentru clasele terminale, cu proba la Limba română. „Considerăm că este prea devreme.. ar trebui să existe măcar o săptămână jumătate de la încheierea anului până la prima probă. Nici nu te bucuri bine că ai terminat școala, că încep emoțiile, stresul, oboseala. Apoi, nu mai ai atât de mult timp la dispoziție să mai repeți…Și să ne gândim și la profesori. Și ei au nevoie de timp să se pregătească pentru aceste examene, să planifice organizarea, să pună la punct sălile de clasă”, este de părere Bianca Ivan.

Și încă un aspect, atrage atenția aceasta: examenul de Bacalaureat ar avea loc în timp ce elevii din clasele mai mici încă învață, încă au ore. „Trebuie să se decidă cum se vor recupera orele pentru acești elevi care încă nu au terminat cursurile”. Iuliana Constantinescu, președinta Federației părinților din sectorul 2 al Capitalei vine cu lămuriri: „Aceste unități de învățământ, în timpul examenelor naționale, sunt închise. Acces au doar candidații și profesorii. Bacalaureatul nu poate fi susținut în anumite clase, iar în altele să se facă orele, ca în mod obișnuit. Sistemul nu este pregătit pentru un examen de o așa mare amploare în timpul anului școlar”.

În următoarea zi, pe 11 iunie, elevii vor da examen la matematică sau istorie (proba obligatorie a profilului), iar în 12 iunie vor susține proba la alegere. Ultimul examen este programat, potrivit propunerilor Ministerului Educației, în data de 13 iunie, la Limba și literatura maternă. Calendarul propus nu este însă agreat. Atât elevii cât și părinții cer o zi liberă între probe atât pentru Bacalaureat, cât și pentru Evaluarea Națională. „O să propunem o zi liberă între examene. Este prea obositor”, spun ei la unison. Și ar trebui să ne mai gândim la un aspect: elevii cu CES, continuă ideea Iuliana Constantinescu. „Acești copii cu CES au dreptul să stea în examen două ore în plus față de cei care nu au CES. Păi după patru, cinci ore de examen într-o zi..apoi alte patru, cinci ore a doua zi și așa mai departe..ce randament mai dau acești elevi? Ce pretenții să mai ai?” Părinții consideră că trei zile consecutive de examen vin cu o oboseală excesivă, copiii nu mai au timp să-și tragă sufletul. „Atâta emoție acumulată, atâta stres..este prea mult, acești copii nu pot duce atât de mult”.

„Vom contesta lucrările în cunoștință de cauză”

În perioada 18-20 iunie inclusiv au loc afișarea rezultatelor la probele scrise , vizualizarea lucrărilor scrise și depunerea contestatiilor. În acest an, elevii vor avea dreptul să-și vizualizeze lucrările iar apoi, în funcție de asta, să decidă dacă vor depune sau nu contestatie. „Este o decizie care ne bucură. Vom ști concret ce șanse sunt să obținem o notă mai mare. Nu mai luăm decizii în „orb”, la risc..iar asta este în beneficiul tuturor elevilor”, a mai spus Bianca Ivan.

Părinții consideră că propunerile cu care vine Ministerul Educației sunt foarte bune, au fost așteptate de multă vreme însă trebuie să poată fi și aplicate. Căci, iată, există câteva aspecte ce trebuie ajustate, regândite. „Fiind vorba despre un proiect pus în dezbatere cred că părerea noastră dar și a elevilor va conta în luarea deciziei finale”, a mai declarat Iuliana Constantinescu.

Expert în educație: „Doar praf în ochi. Adevărata problemă e în altă parte”

Marian Staș, expert în educație, ne-a declarat că proiectul propus de minister este „doar praf în ohi”: „Prea multă formă, prea puțin fond. Pot să înghit gălușca aia cu schimbarea climatică dar, de fapt, povestea este subțire din punctul de vedere al fondului, iar fondul îl reprezintă incapacitatea oamenilor de a transforma planurile-cadru, de a schimba modelul curricular. Faptul că mută în ianuarie competențele alea, alea sunt frecție la picior de lemn. Oricum nu se uită nimeni la ele, nu pică nimeni, deci povestea este ca și cum ar exista. Asta este așa, ca să zicem că facem lucruri. Iar faptul că mută cu o lună mai devreme Bacalaureatul, eu am două obiecții: una, că elevii vor avea cu o lună mai puțin de pregătire. Și a doua chestie, canicula. Hai să fim serioși. Sunt de zeci de ani de zile de când se dă așa și nu a mai murit nimeni cu treaba asta. Povestea cea mai păcătoasă, cea mai perfidă și cea mai impardonabilă o reprezintă rezistența feroce și strategiile - aproape că sunt ridicole, dacă n-ar fi triste - ale sistemului, ale ministrului, ale tuturor, de a eluda transformarea de planuri cadru. De ani și ani de zile nu sunt în stare și nu vor să rupă pisica”.

Marian Staș consideră că problema esențială în acest moment este „continuarea blocării sistemului acesta într-un model curricular depășit de timp, sindicalist, proiectat pentru normele și salariile profesorilor, fără orice legătură cu binele copiilor”.

Cum se susține Bacalaureatul în alte tări europene

În Franța, Bacalaureatul este de trei feluri: general, tehnologic și profesional. 40% din nota finală va fi obținută în urma unei evaluări continue, iar 60% va veni din cinci examene: unul la franceză, scris și oral, susținut la sfârșitul primului an și alte patru, susținute în ultimul an. Acestea constau în: două probe scrise la cursurile de specialitate, o probă scrisă la filosofie și o probă orală ce are la bază prezentarea unui proiect pregătit de elev.

În Germania, examenul de Bacalaureat se numește Abitur. Acesta se dă în ultimul an de școală, la patru sau cinci materii, în funcție de cursurile de bază și avansate urmate. Cursurile avansate se aleg în ultimii doi ani de liceu și sunt în număr de două sau trei, urmând să se facă intensiv timp de cinci ore pe săptămână. În ultimul an, elevii își mai aleg două subiecte, unul pentru scris și unul pentru oral.

În Italia, Bacalaureatul se numește Maturità și este compus din două probe scrise și una orală. Prima probă este la limba italiană, iar elevii au de ales dintre șapte subiecte diferite cu trei sarcini de lucru: analiza textului, un text argumentativ și un subiect de actualitate. Această probă durează șase ore. A doua probă se dă în funcție de ramura fiecărui liceu. Interviul constituie ultima fază a examenului Maturità. Durează 20 de minute, timp în care comisia îi va prezenta elevului un proiect, o imagine sau un text, iar el va trebui să înceapă o discuție ce îi va pune în valoare cunoștințele pe care le-a dobândit în acel an.

În Spania, Bacalaureatul durează doi ani. Vorbim despre o succesiune de probe în ultimii doi ani de liceu. Acest examen are o pondere de doar 40% din nota finală, ceea ce contează mai mult sunt rezultatele din cei doi ani de liceu - 60%. Examenele obligatorii sunt la matematică , limba spaniolă, engleză și istoria Spaniei, iar cu acestea poți obține nota maximă, 10. Însă, dacă vor, elevii nu se opresc aici. Aceștia pot obține nota 14, dacă dau examene suplimentare pe baza profilului studiat. Unele universități cer această notă.

În Finlanda, Bacalaureatul se dă la cel puțin 5 materii, iar dacă nu ai reușit să obții nota de trecere la una dintre ele, îl mai poți da de trei ori. Disciplina obligatorie la bacul din Finlanda este limba și literatura maternă, adică finlandeza sau suedeza, ambele limbi naționale. Pe lângă această materie, elevii trebuie să mai dea examenul la matematică, ce de-a doua limbă națională, o limbă modernă și încă o materie din domeniul realului. În plus, candidatul poate alege să mai dea unul sau mai multe examene, în cazul în care universitatea la care vrea să meargă după liceu îi cere asta.